O casǎ, un copil şi un pom

          Un vechi proverb chinezesc spune cǎ un om trebuie sǎ facǎ în viaţǎ trei lucruri: sǎ-şi facǎ o casǎ, sǎ aducǎ pe lume un copil şi sǎ planteze un pom. Douǎ din aceste lucruri le-am fǎcut deja, azi l-am început pe al treilea. Sper sǎ fie de bun augur şi sǎ ne bucurǎm de roadele lui. Evenimentul a  coincis şi cu ziua de naştere a Doinei, aşa cǎ acesta a fost un mult aşteptat cadou de ziua ei.

          *M. îmi scrie cǎ a participat recent la o lansare de carte – Mass media insider, de Tudor Cǎlin Zarojanu, Editura Polirom, Iaşi, 2012, un roman inspirat din viaţa tumultuoasǎ a presei româneşti postdecembriste, cu personaje reale, dar cu denumiri imaginare, uşor de decriptat de cǎtre cunoscǎtori: revista Zig zag se numeşte Curbe, Evenimentul zilei este Zilnicul, M. însuşi recunoscându-se în personajul Mihai Popa. Cartea a fost prezentatǎ, între alţii, de Alex Ştefanescu, acesta spunând, în stilul sǎu inimitabil, cǎ “este bine cǎ avem scriitori ce lucreazǎ în presǎ – ei sunt ca nişte cântǎreţi de operǎ, care cântǎ muzicǎ uşoarǎ, adicǎ le este uşor…”. Fireşte cǎ este mai uşor pentru un scriitor sǎ lucreze în presǎ, pentru cǎ el stǎpâneşte arta cuvântului – dovadǎ cǎ toţi marii noştri scriitori au fost şi mari ziarişti sau publicişti (inclusiv taciturnul Blaga). Chiar discutam la un curs cu studenţii acest aspect, care are consecinţe asupra obiectivitǎţii actului jurnalistic: scriitorul lucreazǎ nu numai cu fapte concrete, ci şi cu metafore, cu imaginaţia, pe când jurnalistul trebuie sǎ lucreze doar cu fapte. Dacǎ idealul jurnalistului este sǎ prezinte doar faptele, ai bine, acest ideal este greu de atins la noi, din cel puţin douǎ motive: suntem “geantǎ” latinǎ, pasionali nevoie mare, apoi primii noştri ziarişti au fost şi scriitori (Ion Heliade Rǎdulescu, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri, ca sǎ nu mai vorbim de Eminescu), oameni care au amestecat opinia cu informaţia. Iar tradiţia este ca mentalitatea: se schimbǎ foarte greu!

Mergi sus