Eveniment la Filiala Cluj a USR – „Cu Ion Brad despre viaţa literară clujeană de altădată”

Afis_Ion_BradFiliala Cluj a Uniunii Scriitorilor lansează seria de evocări Viaţa literară clujeană (1949-2014), evenimente care pregătesc aniversarea a 65 de ani de existenţă a Filialei clujene a USR.

Miercuri, 27 noiembrie, ora 12, la sediul Filialei, Cu Ion Brad despre viaţa literară clujeană de altădată.

Cu acest prilej, va fi lansat volumul Convorbiri cu Ion Brad, „din primăvară până în toamnă”, realizat de Ilie Rad, la Editura Eikon (apărut cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba prin Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba).

Participă, alături de autori: Aurel Rău, Octavian Şchiau, Irina Petraş.

* * *

Ilie Rad, în Cuvântul înainte (Întâlnirea mea cu Ion Brad) la volumul de 512 pagini: „Abia în 2003, citind volumul epistolar Mircea Zaciu – Ion Brad, am citit un pasaj care m-a pus pe gânduri, pentru că mi-a arătat cât de uşor putem cădea pradă manipulărilor şi mistificărilor de tot felul, prejudecăţilor şi orgoliilor noastre. Astfel, într-o scrisoare din 24 august 1998, trimisă din Bonn, unde se stabilise între timp, Profesorul Mircea Zaciu îi scria lui Ion Brad, între altele: «Îţi mulţumesc pentru urările de ziua mea, sosite acum două zile; au fost şi primele urări venite din ţară. De asemeni, pentru sinceritatea rândurilor tale. Da, e adevărat că am greşit fiecare (fiecare în alt fel), fiind concomitent victimele anturajului, ale mediului şi împrejurărilor. Privite de la distanţă, toate astea nu mai au importanţa pe care le-am dat-o odinioară şi îmi pare sincer rău că te-am îndurerat cu multe săgeţi trase în direcţia ta, în loc să fi avut, atunci, o clarificare frăţească. Însă, iară, datorită insistenţelor bunului nostru Maestru, Vlasiu, am reuşit să trecem pragul adversităţilor şi să ne dăm mâna.» [subl. Ilie Rad] (Mircea Zaciu; Ion Brad, Dialog epistolar. Ediţie, cuvânt înainte şi note de Maria Cordoneanu, Curtea Veche, Bucureşti, 2003, p. 456). Atunci mi s-a luat şi mie o piatră de pe inimă şi mă gândeam cum aş putea repara adversităţile mele faţă de un OM care, îmi dau seama abia acum, a făcut atât de mult bine pentru cultura română (în condiţiile unui regim dictatorial, în care alţii au făcut mult rău, mergând până la arderea cărţilor incomode), în ţară şi în străinătate, care a ajutat, graţie funcţiilor pe care le-a avut, atât de mulţi oameni de cultură, care îi trimiteau apoi scrisori de mulţumire (o dovedesc cele patru voluminoase cărţi de corespondenţă şi memorii: Aicea, printre ardeleni, 2007; Dincoace de munţi, 2008; Printre mii de scrisori, 2009, şi Printre alte mii de scrisori, 2010, toate apărute la Casa Cărţii de Ştiinţă), dar şi alte volume memorialistice ale autorului sau relaţiile cordiale pe care le are, şi acum, cu toţi scriitorii români. […] Acum am senzaţia că distanţele dintre Pănade şi Nandra mea natală sunt foarte mici şi că noi doi am copilărit în zariştea aceluiaşi sat. «Noi, copiii de ţărani – îmi scria Domnul Ion Brad, în cea mai recentă scrisoare pe care am primit-o de la Domnia Sa, la Rusalii, 2013 –, am învăţat de mici să luăm de la capăt fiecare brazdă, să punem seminţele în pământ, cu speranţa unei recolte salvatoare».”

Coperta BradNota Editurii Eikon: Între sutele de cărţi de interviuri, existente în cultura română, cartea aceasta va ocupa, cu siguranţă, un loc distinct. În primul rând, prin faptul că este cel mai amplu dialog realizat vreodată cu un scriitor român, Ion Brad răspunzând, în peste 500 de pagini, la peste 190 de întrebări ale lui Ilie Rad.

În al doilea rând, cartea se constituie nu doar într-un interviu-fluviu, ci, prin modul în care este structurată, şi într-un autentic „roman biografic” al lui Ion Brad, prin relevarea, în detaliu, a principalelor etape din cariera culturală, politică, diplomatică şi literară a scriitorului: I. Copilăria, petrecută în zariştea satului Pănade; II. Din tragediile istoriei: Diktatul de la Viena (1940); III. „Licean… odinioară” şi debutul literar în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1940); IV. Martor la interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (1948); V. Student la Cluj (1948-1952); VI. Secretar al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (1953-1955); VII. Redactor-şef la revista „Cravata roşie” (1956-1958), redactor la „Luceafărul” (1958-1960) şi la „Scânteia tineretului” (1960-1962); VIII. Secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1962 -1965); IX. Participant la celebra Conferinţă pe ţară a scriitorilor (februarie 1965); X. Deputat în Marea Adunare Naţională (1965-1974 ), membru supleant (1965-1978) şi membru plin (1978-1989) al CC al PCR. Redactor-şef adjunct la „Gazeta literară” (1965-1966); XI. Adjunct al şefului Secţiei de Cultură şi Artă a CC al PCR (1966-1968); XII. Vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă – devenit Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1968-1973); XIII. Ambasador al României la Atena (1973-1982); XIV. Director în Ministerul de Externe (1982-1984); XV. Actor în scandalul „Dicţionarului scriitorilor români”; XVI. Director la Teatrul „C.I. Nottara” (1984-1990); XVII. „Cum era să fiu, în decembrie 1989, singurul terorist cunoscut din România”; XVIII. Poet, romancier, dramaturg, memorialist, traducător, editor; XIX. Despre comunism şi postcomunism. XX. Gânduri despre viaţă, creaţie şi destin.

În al treilea rând, cartea se remarcă prin sinceritatea şi obiectivitatea răspunsurilor lui Ion Brad, la multe întrebări delicate, incomode, dificile, pe care i le pune Ilie Rad. De asemenea, avem în vedere şi publicarea, în premieră, a numeroase documente inedite, existente în arhiva scriitorului Ion Brad (scrisori, referate, cuvântări, fotografii alb-negru şi color, texte facsimilate – 60 de imagini! – etc.), lămurirea unor date de istorie literară (debutul câtorva scriitori, aspecte ale luptei cu cenzura comunistă).

Mergi sus