De 60 de ani, la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg se studiază, fără întrerupere, limba română

În ziua de 26 mai a.c., la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg a avut loc o conferinţă jubiliară, consacrată împlinirii a şase decenii de când la celebra Universitate din „Veneţia Nordului” (cum mai este numit oraşul întemeiat de Petru cel Mare) se studiază, fără întrerupere, limba română. A fost visul celebrului romanist sovietic, V.F. Şişmariov (1874-1957), ca la Departamentul de limbi romanice, pe care îl conducea, să se studieze toate limbile romanice, inclusiv limba română, care a fost introdusă ca specializare în anul 1957, ca un omaiu adus academicianului Şişmariov. Prima responsabilă a noii specializări a fost, cinci decenii (1958-2008), Tamara Alexandrovna Repina, căreia i-a urmat Maria Mihailovna Rîjova (2008-2016), din acest an şi până în prezent responsabila specializării fiind Daria Nichiticina Semenova (o expoziţie de carte ştiinţifică a ilustrat preocupările româniştilor de aici, de-a lungul celor şase decenii).
Sesiunea ştiinţifică jubiliară (desfăşurată în limbile română şi rusă) a cuprins un număr de 27 de comunicări, susţinute de cadre didactice şi cercetători, absolvenţi sau studenţi ai acestei specializări.
La deschiderea oficială a conferinţei au participat: Excelenţa Sa, Vasile Soare, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă (care a făcut, cu acest prilej, şi o donaţie de cărţi), Cosmin Ioniţă, consulul României la Sankt Petersburg (amândoi foarte buni vorbitori ai limbii ruse), Raluca Truşcanu, consilier diplomatic la Direcţia Diplomaţie Publică, Culturală şi Ştiinţifică a Ministerului Afacerilor Externe, Luminiţa Matei, director general, Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
După discursurile oficiale, conferinţa a început cu expunerea Istoria predării limbii române ca specializare la Universitatea din Sankt Petersburg, susţinută de Daria Nichiticina Semenova şi Anna Olegovna Kubasova, care au fost iniţiatoarele şi sufletul acestei manifestări.
Comunicările prezentate au alternat cu momente de muzică românească (George Enescu, Ciprian Porumbescu, Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir), recitări ale unor poezii în limbile română şi rusă (Pe lângă plopii fără soţ…, La steaua…, de Mihai Eminescu, Zdreanţă, de Tudor Arghezi, Într-o grădină, de Ienăchiţă Văcărescu) sau cu mici filme documentare despre istoria Românei şi frumuseţile acesteia, toate fiind pregătite de harnicele studente ale specializării limba româna: Evghenia Bondarciuk, Bianca Elena Chirilă, Natalia Eleseeva, Maria Druziaka, Anastasia Kotova, Sofia Malţeva, ale căror cunoştinte de limba română au fost apreciate de toţi cei prezenţi, mai ales că cinci dintre acestea erau doar în anul I de studiu.
Comunicările prezentate au abordat o arie largă de probleme, de la cele pur lingvistice (M. A. Marusenko, Limbi şi dialecte: probleme ale lingvistici sau ale politicii? – autorul a lipsit din motive de sănătate, dar în comunicare urma să fie subliniată falsa problemă a „limbii moldoveneşti”; L. I. Bogoliubova, Despre un fenomen din istoria limbii române; A. S. Kabanova, Posibiltăţi de traducere în limba rusă a unor construcţii româneşti; E. I. Malîşeva – absolventă Universităţii de Stat din Sankt Petersburg, specializarea limba română –, Limba română la Universitatea Militară din Moscova: posibilităţi de predare, perspective de studiu) la altele de un interes mai larg: L. I. Suleimanova, Figura vampirului în cultura turcă; N. G. Golant, Românii din nordul Serbiei: cultură tradiţională, limbă şi conştiinţa de sine; Bianca Elena Chirilă, Simbolismul în poezia rusă şi română. Paralelă între poeţii Al. Mecedonski şi Konstantin Balmont; Andrei Vîlcovan, Turismul şi spiritul antreprenorial ca mijloc de dezvoltare a relaţiilor româno-ruse; Doina Rad, Maramureş – tărâm de legendă; Tudor şi Alina Veja, Un oraş european – Cluj-Napoca etc.
În comunicarea mea, Doi românişti din Sankt Petersburg, pe care i-am cunoscut: Tamara Alexandrovna Repina şi Rajmund Piotrowski, am subliniat, cu prezentarea unor fotografii şi documente, relaţiile pe care le-am avut cu cei doi mari romanişti şi românişti, cu care am făcut schimburi epistolare şi interviuri. Dialogul cu Rajmund Piotrowski a fost publicat iniţial în România literară (nr. 17, 2006), fiind preluat de mai multe publicaţii din Republica Moldova (Literatura şi arta, Limba română), pentru fermitatea cu care savantul de origine poloneză a subliniat falsitatea ştiinţifică a sintagmei „limbă moldovenească”.
(informaţii interesante despre această conferinţă pot fi găsite la adresa: http://phil.spbu.ru/Phil/nauka/konferencii/konferencii-2017-2018-goda/mezhdunarodnaya-nauchnaya-konferenciya-60-letie-prepodavaniya-rumynskogo-yazyka-v-sankt-peterburgskom-gosudarstvennom-universitete)

Câteva studente ale specializării limba română, în curtea Universităţii de Stat din Sankt Petersburg, alături de Excelenţa Sa, Vasile Soare, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă, şi de profesoarele lor, Daria Nichiticina Semenova şi Anna Olegovna Kubasova.

Câteva studente ale specializării limba română, în curtea Universităţii de Stat din Sankt Petersburg, alături de Excelenţa Sa, Vasile Soare, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă, şi de profesoarele lor, Daria Nichiticina Semenova şi Anna Olegovna Kubasova.

Cele mai importante contribuţii ştiinţifice vor fi publicate în revista Romania cea veche şi cea nouă.
Întâlnirea Ambasadorului României în Federaţia Rusă cu Rectorul Universităţii de Stat din Sankt Petersburg, profesorul Nikolai Mihailovici Kropacev, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, a constituit un moment important pentru dezvoltarea specializării limba română, pentru asigurarea participării studenţilor de la această specializare la cursurile de vară de limbă, cultură și civilizație românească, de la universităţile din România, pentru dotarea secţiei cu lucrări de specialitate, pentru dezvoltarea relaţiilor româno-ruse în general.
Prezenţa la Sankt Petersburg a oferit participanţilor la conferinţă posibilitatea de a cunoaşte acest fascinant oraş (care găzduia în acele zile Forumul Economic Internaţional European, iar în 27 mai s-a sărbătorit cu mare fast Ziua Oraşului, respectiv 315 ani de la întemeiere), de a vedea nivelul pregătirilor pentru desfăşurarea campionatului mondial de fotbal, de a vizita obiective culturale şi turistice importante, precum Ermitajul, Muzeul Blocadei, Grădina de Vară, reşedinţele imperiale de la Ţarskoe Selo şi Peterhof, Muzeul Nabokov etc. Ne-am bucurat şi de farmecul „nopţilor albe”, despre care Dostoievski a scris ampla nuvelă cu acelaşi titlu.

Mergi sus