Cenzura in Romania

Coperta volumlui, realizata de artistul grafician Konczey Elemer.

Coperta volumlui, realizata de artistul grafician Konczey Elemer.

Continuând seria lucrǎrilor cu adevǎrat monumentale, în privinţa conţinutului, a volumului şi a prezentǎrii grafice (albume de artǎ, ediţii de autor, monografii etc.), Editura Tribuna debuteazǎ în acest an editorial cu o altǎ lucrare de excepţie: Cenzura în România, un volum coordonat de Ilie Rad.
Despre cenzura din România s-au scris pânǎ în prezent peste 20 de volume, datorate unor scriitori cunoscuţi (Bujor Nedelcovici, Ioan Lǎcustǎ), profesori şi cercetǎtori, critici şi istorici literari (Adrian Marino, Marian Petcu, Pavel Ţugui, Liviu Maliţa, Ion Zainea, Paul Caravia, Victor Frunzǎ, Bogdan Ficeac, Györffy Gábor, Tiberiu Troncotǎ). Prin ce se deosebeşte volumul de faţǎ în comparaţie cu toate celelalte?
Prima caracteristicǎ specificǎ a volumului este datǎ de faptul cǎ el conţine, pe de o parte, mǎrturii directe ale celor care s-au confruntat cu furcile caudine ale cenzurii, iar pe de altǎ parte, studii savante, rezultate din investigarea documentelor de arhivǎ. Din prima categorie, trebuie amintitǎ mǎrturisirea Doamnei Ana Blandiana (De la cenzura ca formǎ de libertate, la libertatea ca formǎ de cenzurǎ), un excepţional eseu-mǎrturie, preluat, ca atare, în România literarǎ (an XLIV, nr. 2, 12 ianuarie 2012, p. 11-13; 22), dar şi mǎrturiile semnate de Marta Petreu, Adriana Sǎftoiu, Robert Turcescu, Gheorghe Sǎsǎrman, Radu Vida, Mihail Guzun sau cele luate de Gabriela Rusu-Pǎsǎrin scriitorilor Adrian Marino, D. Vatamaniuc, Paul Anghel sau Dinu Sǎraru. Investigarea arhivelor formeazǎ subiectul studiilor docte, semnate de Marian Petcu, Dan Culcer, Maria Danilov, Viorel Nistor, Emilia Şercan, Mihaela Teodor, Ion Zainea.
A doua notǎ distinctivǎ provine din caracterul colectiv al volumului, acesta reunind 32 de studii şi eseuri, prezentate la cel de-al X-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, organizat de Catedra de Jurnalism a UBB, în 24-25 octombrie 2011, cu tema Cenzura în presǎ – ieri şi azi. De aici rezultǎ o mare diversitate tematicǎ şi stilisticǎ, avantaj pe care nu îl poate avea un volum cu un singur autor. Vorbim, aşadar, despre relaţiile dintre cenzurǎ şi Securitate (Cseke Peter), despre cenzura presei sportive (Dumitru Graur), cenzura poeziei (Ion Pop), cenzura cu substrat etnic (Gelu Neamţu), cenzura editorialǎ (Doina Rad), cenzura datoratǎ “obligaţiei de tǎcere” (Sorin Preda), cenzura benzii desenate (Gelu Teampǎu), cenzura filmului românesc (Maria Neagu). Existǎ o abordare diacronicǎ a cenzurii, începând cu cea din timpul dictaturii regale şi antonesciene (Mircea Popa), continuând cu cenzura din anii dogmatismului (Romulus Rusan, Cristian Vasile) şi cu cenzura din anii regimului ceauşist (Constantin Cubleşan, Nicolae Melinescu, Valeriu Râpeanu, Liviu Maliţa, Constantina Raveca Buleu, Ilie Rad).
În fine, lucrarea de faţǎ este singura apǎrutǎ la noi, care se bazeazǎ pe un bogat material ilustrativ. Ea conţine, astfel, o paginǎ cenzuratǎ din New York Times (din 22 decembrie 2006), unde Central Intelligence Agency’s Publications Review Board a înnegrit mai multe rânduri, fǎcându-le ilizibile, din articolul What Wanted to Tell You About Iran (= Ce am vrut sǎ vǎ spunem despre Iran), semnat de jurnaliştii Flynt Leverett şi Hillary Mann. Se adaugǎ apoi pagini din reviste, cu articole cenzurate (Universul, din 1916, Tribuna Ardealului, din 1942), referate ale cenzurii comuniste (unul chiar despre volumul Cǎlcâiul vulnerabil al Anei Blandiana), liste de cǎrţi interzise etc.
Câteva documente pun în valoare aberaţiile cenzurii comuniste (versul “Carne, cutremur al memoriei” (care era o metaforǎ pentru fiorii iubirii), de Marta Petreu, a fost eliminat, cenzorii socotindu-l subversiv, adicǎ o aluzie la “aprovizonarea populaţiei cu alimente”; Mircea Popa aratǎ cum cǎrţi cenzurate, unele foarte vechi, au servit la… întreţinerea focului în sobǎ; Romulus Rusan reproduce o filǎ din Dicţionarul limbii române literare (1955), din al cǎrui colectiv de redactare fǎceau parte şi… trei consilieri sovietici! Numele poetului Ion Pillat a fost la un moment dat eliminat de peste tot, dupǎ ce România şi-a ameliorat relaţiile cu Iugoslavia, fiindcǎ Tito fusese numit, batjocoritor, “Pilat din Pont”!
O raritate o costituie şi un afiş privind confiscarea ziarului Cuvântul (1930), din timpul guvernǎrii lui Iuliu Maniu, sau o paginǎ din Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, din 1953, în care cenzura a modificat ordinea alfabeticǎ a cuvintelor, incluse în glosar, deoarece cuvântul leninism ar fi apǎrut între leneş şi lenjereasǎ, douǎ cuvinte considerate … compromise, nedemne sǎ stea în vecinǎtatea cuvântului leninism! Tot o raritate o costituie şi coperta celor douǎ volume (obţinute prin bunǎvoinţa profesorului Nicolae Scurtu) ale celebrei antologii, Poezia româna modernǎ. De la G. Bacovia la Emil Botta, vol. I-II. Antologie, prefaţǎ şi note de Nicolae Manolescu, EPL, Bucureşti, 1968, fiecare volum fiind tipǎrit în 85.175 de exemplare! Ambele volume au fost scoase din circulaţie şi date la topit, fiindcǎ în sumar figurau poeţi indezirabili pentru regimul comunist, plecaţi din ţarǎ (Ştefan Baciu, Aron Cotruş) sau cu un trecut politic inacceptabil pentru regim (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Virgil Gheorghiu şi alţii).
Volumul reproduce, în premierǎ, unele greşeli de tipar devenite celebre, care au scǎpat vigilenţilor cenzori comunişti (greşelile de tipar erau folosite ca armǎ politicǎ): poezia 1 Mai, de Vornic Basarabeanu (Flacǎra, nr. 17, 30 aprilie 1949), în care, dacǎ se citeşte iniţiala primele 14 versuri, de jos în sus, rezultǎ acrostihul Hristos a înviat! (autorul a divulgat acest secret lui Dan Deşliu, care l-ar fi turnat la Securitate, Vornic Basarabeanu ajungând apoi la închisoare). La fel de celebrǎ este greşeala din Scânteia (25 ianuarie 1988), cauzatǎ de eliminarea, dintr-o poezie, a unor versuri (care formau acrostihul Nicolae Ceauşescu), rezultând “acrostihul” CEAUŞESCO LAE! În Scânteia tineretului (18 mai 1968), în titlul Vizita Preşedintelui Republicii Franceze, cuvântul Republicii a apǎrut sub forma Repulicii! Se adaugǎ la acestea paginile din Fǎclia (28 iunie 1986), unde a apǎrut expresia “activitatea obositǎ”, în loc de “activitatea neobositǎ” a tovarǎşului Nicolae Ceauşescu, sau cea din ziarul Dâmboviţa (8 ianuarie 1983), în care a apǎrut titlul “Occident ’83, într-o orânduire a inechitǎţii socialiste”. În fine, profesorul Mihail Guzun, de la Universitatea din Chişinǎu, aduce exemple similare din spaţiul exsovietic: la o despǎrţire în silabe, oraşul Stalingrad s-a despǎrţit Stalin – gad (în limba rusǎ, gad înseamnǎ ticǎlos, nemernic). (Domnul Romulus Rusan susţine cǎ şi în spaţiul românesc ar fi apǎrut o despǎrţire asemǎnǎtoare: “Trǎiascǎ tovarǎşul Stalin, un cǎlǎu-uzitor al popoarelor!”, dar nu s-a identificat încǎ publicaţia respectivǎ, dacǎ ea a existat.); “20 de ani de erǎ cosmicǎ” au devenit “20 de ani de erǎ comicǎ” etc. Sunt amintite, fǎrǎ a se gǎsi imaginile, douǎ celebre greşeli din Timpul (1940): “<>. Numai cǎ, la cuvântul al treisprezecelea, în loc de p (de la “pǎşit”) se culesese b… şi aşa a rǎmas” sau “<>. Oroare însǎ, de astǎ datǎ, într-al patrulea cuvânt al explicaţiei, l fusese înlocuit prin z”.
Mai menţionǎm reproducerea a douǎzeci de coperte ale cǎrţilor dedicate cenzurii (cǎrţi scrise în englezǎ, românǎ şi maghiarǎ), respectiv 19 desene pe tema cenzurii, datorate artistului plastic şi graficianului Könczey Elemér, cel care este şi autorul copertei. Cartea (420 de pagini) are un indice de nume (realizat de prof. dr. Doina Rad), notele şi bibliografia sunt ireproşabil redactate, corectura este fǎcutǎ cu maximǎ atenţie, corpul de literǎ (11,5) fiind un adevǎrat rǎsfǎţ editorial, ca şi aşezarea în paginǎ (DTP: Edith Fogarasi).
În producţia editorialǎ de azi, atât de bogatǎ şi de diversǎ ca tematicǎ, despre puţine cǎrţi se poate spune, ca despre cea de faţǎ, cu vorbele argheziene: “Carte frumoasǎ, cinste cui te-a scris!”.
Cartea va fi lansatǎ, la începutul lunii februarie, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, precum şi la Bucureşti, la Memorialul Sighet, la Sibiu şi în alte localitǎţi, va fi expusǎ şi la Neptun, cu ocazia manifestǎrii “Zile şi nopţi de literaturǎ”, la care tema de dezbatere va fi tocmai cenzura. De asemenea, ea va fi propusǎ Centrului de Studii Transilvane, pentru a fi tradusǎ într-o limbǎ de largǎ circulaţie.
În cazul în care ştiţi persoane care ar fi interesate de carte, comanda se poate face direct la Editura Tribuna (telefon: 0264-591498; e-mail: redactia@revistatribuna.ro).

Editura Tribuna

Mergi sus