O călătorie în Portugalia (I)

Motto: “Sfârşitul unei călătorii este doar începutul alteia.” José Saramago           Oare când am aflat pentru prima oară de ţara care se numeşte Portugalia? Desigur că tot prin anii de gimnaziu, când voi fi citit celebra schiţă caragialiană, Un pedagog de şcoală nouă, în care profesorul Mariu (şi nu Marius, cum spun ignoranţii!) Chicoş Rostogan [...]

Mai mult

Tudor Gheorghe şi poezia “Epigonii”

Sunt un fan al maestrului Tudor Gheorghe. Îi urmăresc spectacolele încă din studenţie şi nu cred că am ratat, de-a lungul a 40 de ani, vreun concert al domniei sale (poate doar în timpul stagiului de la Timişoara să fi sărit peste vreunul). Pentru spectacolul Risipitorul de frumuseţi, din martie anul curent, am cumpărat deja [...]

Mai mult

Fân pentru poezie

M-a sunat ieri bunul meu priete şi coleg în ale scrisului, poetul Teofil Răchiţeanu, din Răchiţele, profesorul de română al Primarului Emil Boc. Vrea să îşi tipărească într-un volum toate scrisorile primite de la mari personalităţi ale vieţii noastre literare şi mi-a cerut câteva sfaturi. Scrisorile de la Geo Bogza i le-am publicat eu însumi, [...]

Mai mult

Constantin Noica la Geografie, iar Corneliu Baba la Zoologie

  În anul 1980, Constantin Noica a publicat o foarte interesantă carte, Povestiri despre om, ca urmare a lecturii integrale a operei lui Hegel, pe care a făcut-o în timpul domiciliului său forţat.           Ulterior, Noica a povestit undeva o întâmplare comică: volumul său a fost expus în vitrina unei librării alături de mai multe [...]

Mai mult

Corneliu Baba, Modelele (1964)

Anul trecut, Doamna Irina Pe traş ne-a invitat să participam la un proiect ingenios. Dan Breaz, curator la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, a selectat 45 de tablouri ale unor pictori contemporani, apoi scriitorii şi-au ales câte un tablou, având obligaţia să scrie un text inspirat de acest tablou. Mi-am ales tabloul Modelele, de Corneliu [...]

Mai mult

O precizare de istorie literară. Romanul lui Agârbiceanu, Licean… odinioară, nu a apărut în 1939, ci in 1942 sau 1943!

Romanul Licean… odinioară este datat “ianuarie 1942”, fiind scris, aşadar, în perioada cea mai prolifică pentru proză a scriitorului, anii refugiului la Sibiu (1940-1945), când a scris trilogia Vremuri şi oameni (formată din Acasă, Pe drumuri şi Lume nouă), Licean… odinioară şi Strigoiul, la care se adaugă cele trei opere încă inedite, cu profil religios: [...]

Mai mult

Despre ortodoxia românească în istorie şi contemporaneitate

I. Profil de istoric. Am primit în dar de la autor, înaintea Sărbătorii Naşterii Domnului, recenta carte semnată de Mircea-Gheorghe Abrudan: Ortodoxia românească în istorie şi contemporaneitate. Articole, eseuri şi note de lectură. Tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Predoslovie de PS Macarie Drăgoi, Episcopul Ortodox [...]

Mai mult

Un amplu dialog cu Ovidiu Pecican

În peisajul cultural clujean (şi nu numai), Ovidiu Pecican reprezintă prototipul intelectualului înzestrat cu cele mai diverse disponibiltăţi creatoare, fiind, simultan sau alternativ, profesor universitar şi autor de manuale şcolare, istoric şi politolog, cercetător ştiinţific, cronicar literar şi critic de artă, scenarist de film, director de reviste culturale, poet, nuvelist, romancier şi dramaturg, publicist, traducător [...]

Mai mult

Între cenzură şi corectitudinea politică (political correctness)

Am scris şi publicat mai multe studii despre cenzura comunistă, iar în 200o am coordonat chiar un impresionnat volum pe această temă. Creed că în Fals tratat de manipulare, Doamna Ana Blandiana spune că ceea ce se numeşte acum corectitudine politică (în engleză: political correctness) este mai periculasă decât cenzura. Dacă cenzura funcţionează într-un stat [...]

Mai mult

Cum mi-am data seama că nu mai sunt copil şi nici tânăr

        Trecerea de la o vârstă la alta nu se face brusc, ci lin, încât nici nu-ţi dai seama când schimbi prefixul. În literatura română, Nicolae Velea a fost preocupat de succesiunea vârstelor biologice, în vol. Poarta, de pildă, din 1960 (el are în vedere mai ales trecerea, dramatică uneori, de la [...]

Mai mult
Mergi sus