Cărţi publicate

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste, Polirom, Iaşi, 2017Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste, Polirom, Iaşi, 2017

Redactarea unei lucrări ştiinţifice presupune respectarea unor norme pe care fiecare şi le însuşeşte “din mers”. Elaborat din raţiuni didactice şi inspirat de experienţa autorului, volumul constituie o sinteză a ceea ce s-a scris în spaţiul românesc (şi nu numai) despre redactarea unui text ştiinţific. Caracterul sau aplicativ este evidenţiat de numeroasele exemple comentate, de informaţiile inedite privind anumite aspecte ale cercetarii (referinţele online şi site-ografia, transcrierea textelor etc.). Prin conţinut, cartea se adresează în primul rând studenţilor – care trebuie să întocmeasca lucrări de seminar, lucrări pentru simpozioane şi sesiuni ştiinţifice şi, mai ales, lucrarea de diploma –, dar şi masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, care se pregătesc pentru obţinerea unor grade didactice sau cercetătorilor.

Au apărut atâtea cărţi cu acest subiect în ultima vreme, dar niciuna nu e atât de complexă, niciuna nu conţine o informaţie atât de variată, niciuna nu se adresează atât de direct studenţilor. Și apoi, se citeşte cu plăcere, aproape ca un roman de aventuri, al cărui erou principal e Textul.” (Prof. univ. dr. Ionel Funeriu)

Cartea scrisă de Ilie Rad – utilă, frumoasă, cu suflet – merită să fie recomandată studenţilor şi doctoranzilor.” (Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea)

Cuprins: Importanţa cunoaşterii normelor şi principiilor de redactare a unui text ştiinţific • Trăsăturile stilului ştiinţific • Structura unui text ştiinţific • Speciile textului ştiinţific • Aparatul critic al unei lucrari ştiinţifice • Exigenţele punctuaţiei • Bibliografia • Redactarea indicelui • O problemă dificilă: transcrierea textelor • Originalitate şi plagiat • Corectura textului ştiinţific • Noţiuni de tehnoredactare • Lucrarea de licenţă

(Text de prezentare, coperta IV)

Independenţa mass-mediei şi libertatea de exprimare, Editura Tritonic, Bucureşti, 2017Independenţa mass-mediei şi libertatea de exprimare, Editura Tritonic, Bucureşti, 2017

Inițiativa unui simpozion cu tema care dă și titlul volumului – pentru că intervențiile participanților au fost reunite în volumul tipărit la Editura Tritonic, într-o colecție prestigioasă, „Comunicare/Media” – era mai mult decât necesară și este meritul prof. univ. dr. Ilie Rad, președinte mulți ani al Asociației Române de Istorie a Presei, care a oferit șansa unei astfel de dezbateri, anul trecut, în organizarea Departamentului de Jurnalism al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Sever Voinescu, editorialist la Dilema veche și apoi redactor-șef, deschide volumul cu o conferință despre presă și adevărurile periculoase, reiterând o idee mai veche, potrivit căreia periculoase nu sunt adevărurile la care nu ar trebui să avem acces, ci consecințele adevărurilor socotite „periculoase”, care impun cunoaștere și decizie în termeni dilematici (cu soluții care duc în aceeași direcție, dar una trebuie, inevitabil, aleasă). [...]

Profesorul Ilie Rad are în vedere o temă de strictă actualitate, fiindcă senzaționalismul, care părea, cândva, apanajul unei anume publicații sau al unei anumite televiziuni (radioul, cu unele excepții, a fost ferit de această „molimă”!) s-a extins într-atât încât parazitează, indecent, mass-media românească, afectând grav credibilitatea demersului jurnalistic și, implicit, a structurilor de presă care își restrâng activitatea simțitor.

Nu este un volum absolut necesar doar pentru jurnaliști, fiindcă în ecuația aceasta privind independența mass-mediei și libertatea de exprimare publicul receptor are un rol esențial.

(Col. Florin Șperlea, în Observatorul militar, nr. 14, 5-11 apr. 2017, p. 18)

Ion Agârbiceanu, Opere, Vol. V-VIIon Agârbiceanu, Opere, Vol. V-VI

Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, note şi comentarii, referinţe critice şi glosar de ILIE RAD, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2016.

Volumul V conţine romanele Arhanghelii (1913), Legea trupului (Povestea unei vieţi) (1926), Legea minţii (Povestea altei vieţi) (1927), Biruinţa (1930), pentru ca volumul VI să includă romanele Sectarii (1938), Domnişoara Ana (1942), În pragul vieţii (1942) şi Strigoiul (1969).
Volumele V-VI din prezenta ediţie Agârbiceanu (numărând circa 3600 de pagini) includ opt romane publicate în ediţia de Opere (VI-XII), începută de G. Pienescu şi continuată de Mariana şi Victor Iova, urmând ca restul romanelor apărute în seria de Opere, în şase volume (XIII-XVIII), să fie incluse în vol. VII-VIII ale prezentei ediţii.

Aceste romane (ca şi multe volume de schiţe, povestiri sau nuvele) pot forma o autentică Cronică transilvană. Arhanghelii este inspirat din viaţa grea a băieşilor căutători de aur din Munţii Apuseni. Pe fondul unei fresce a vieţii româneşti din fostul Imperiu Habsburgic, Legea trupului şi Legea minţii sunt două romane în oglindă, primul având în prim plan biruinţa pasiunii asupra raţiunii, al doilea dovedind contrariul. Deşi acţiunea din romanul Biruinţa se petrece pe fundalul evenimentelor din Primul Război Mondial, titlul cărţii nu trimite la vreo victorie de pe front, ci poate fi o aluzie la biruinţa Binelui asupra Răului, la biruinţa iubirii adevărate în faţa unei iubiri trecătoare, de circumstanţă. Sectarii surprinde degringolada politică din România interbelică (inclusiv ascensiunea forţelor de extremă stângă şi extremă dreaptă). Inspirate din realităţile transilvane de după Marea Unire sunt şi romanele Din pragul vieţii şi Domnişoara Ana, iar romanul Strigoiul este, în viziunea lui G. Pienescu, „o complexă monografie epică a satului transilvănean, de prin anii 1880, cu o incitantă acţiune, în care se încrucişează, într-o susţinută tensiune dramatică, destine şi caractere, în împrejurări specifice etnosului transilvănean.”
Volumul VI conţine o selecţie de referinţe critice, vizând cele opt romane, respectiv opt cronici de întâmpinare, semnate de Oct. C. Tăslăuanu, Nicolae Iorga, Al. Ciura, Perpessicius, Ovidiu Papadima, Ion Breazu, Ovidiu Drimba, G. Pienescu). De asemenea, sunt incluse cronicile care s-au scris despre vol. III-IV din această ediţie, cronici semnate de Ion Brad, Răzvan Voncu, Ion Buzaşi, Gabriela Rusu-Păsărin, Olimpiu Nuşfelean, Antonio Patraş, Lucian-Vasile Szabo, Al. Ruja, Constantin Cubleşan.

Ca şi la primele patru volume, materialul iconografic este foarte bogat (fotografii din viaţa de familie, coperte de cărţi, ilustraţii ale unor volume, frontispicii de ziare şi reviste la care a colaborat scriitorul, desene, manuscrise etc.). Pe bună dreptate, criticul literar şi profesorul ieşean Antonio Patraş spunea: „Merită semnalată, de asemenea, şi partea iconografică a ediţiei (sunt reproduse copertele volumelor lui Agârbiceanu), care procură cititorului un autentic răsfăţ de bibliofil.”

Ediţia de faţă are o bogată secţiune de note şi comentarii, cu aprecieri privind diferenţele dintre ediţia princeps şi ediţiile succesive. Foarte important este şi glosarul de termeni regionali, care ajută la înţelegerea operei scriitorului ardelean.

Editorul Ilie Rad a avut alături o echipă formată din dr. Carmen Ţâgşorean, drd. Flavia Topan şi drd. Alexandra Ormenişan (care lucrează la o teză de doctorat despre publicistica lui Ion Agârbiceanu), tehnoredactarea fiind realizată de Edit Fogarasi.

(Făclia de Cluj, 7 febr. 2017, p. 6)

Însemnările unui om de rândÎnsemnările unui om de rând

Mihai Beniuc, Însemnările unui om de rând. Pagini de jurnal şi memorii (1965-1969; 1971; 1974). Cu un Argument de V. Fanache. Ediţie îngrijită, prefaţă, notă asupra ediţiei, note şi comentarii, indice de nume de Ilie Rad, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016.

Dacă volumul de memorii dictate în 1975 (35 de ani printre literaţi, tipărit abia în 1999, cu titlul Sub patru dictaturi) a fost puternic autocenzurat şi cenzurat, în vederea publicării volumului atunci, iată că apare acum un volum de memorii inedite: Mihai Beniuc, Însemnările unui om de rând. Pagini de jurnal şi memorii (1965-1969; 1971; 1974).  Cu un Argument de V. Fanache. Ediţie îngrijită, prefaţă, notă asupra ediţiei, note şi comentarii, indice de nume de Ilie Rad, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016. Volumul se bazează pe conţinutul a şapte caiete, pe care Mihai Beniuc i le-a oferit profesorului V. Fanache, în 1975, iar acesta i le-a dat lui Ilie Rad, pentru a le publica. [...]

De mare interes este dosarul de istorie literară, Mihai Beniuc vs. Lucian Blaga, care reuneşte, pentru prima oară, toate documentele privind relaţiile dintre cei doi creatori, fiindcă, aşa cum scria Mihai Beniuc însuşi, în 1977, “s-au afirmat atîtea (despre relaţiile sale cu Blaga, n. ed.), încît doar documentele singure ar fi în stare să facă lumină acum, asupra acestui capitol”. Dosarul reuneşte astfel fragmentul de roman Pe muche de cuţit, publicat iniţial în Gazeta literară (care este comparat, pentru prima oară, cu varianta din roman, apărut ulterior), Memoriul adresat de Lucian Blaga Comitetului Central al PMR, mărturia lui Mihai Beniuc, din vol. Sub patru dictaturi, apoi fragmente din interviurile acordate de Beniuc lui Nicolae Florescu, Dorin Tudoran, Vasile Mihăescu şi Nicolae Băciuţ, precum şi textul manuscris Cazul Blaga, pe care Beniuc i l-a oferit poetului Nicolae Băciuţ.

Document de mare însemnătate pentru istoria literară şi alte discipline conexe (prin cele pete 96 de fotografii, texte facsimilate, pagini din ziare şi reviste etc.), cartea de faţă reflectă nu doar “spiritul veacului”, ci şi drama unui om, mărirea şi decăderea lui, neliniştile şi singurătăţile sale.

Mihai Beniuc s-a considerat şi a şi fost un comunist “până la moarte”. Cu toate acestea, în 1967, la împlinirea vârstei de 60 de ani, poetul este nevoit să constate că regimul comunist s-a dovedit a fi o mare utopie: „Pentru naivitatea lor, ar trebui să li se ridice monumente pană la cer lui Marx, Engels şi Lenin. Desigur, nu şi lui Stalin, cu care se pune capăt iluziei, dar definitiv”.

(Editura Mega, în Făclia, 21 aprilie 2016)

Aron Pumnul - 1818-1866Aron Pumnul – 1818-1866

Ediția a II-a, revizuită și adăugită. Prefață de V. Fanache

Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2016

Despre Aron Pumnul s-au scris multe studii, articole și evocări, mai ales privind influența acestuia asupra lui Eminescu. După micromonografia Aron Pumnul (1995) a părintelui profesor Petru Rezuș a urmat a doua carte ce este consacrată celui ce este îndeobște cunoscut ca „apostolul deșteptării naționale în Bucovina”, semnată de universitarul clujean Ilie Rad (n.1957), și acum o nouă ediție amonografiei lui Ilie Rad, completată și adăugită, care „lămurește definitiv, pe baza unor cercetări de arhivă, o serie de aspecte necunoscute, puțin cercetate sau controversate” ale vieții și operei acestuia. La origine teză de doctorat în filologie, monografia lui Ilie Rad cercetează amănunțit viața și activitatea lui Aron Pumnul. [...]

Cartea ne descoperă, așa cum se intitulează un capitol concluziv, „un nou scriitor vechi”, căci în fond acesta este rostul unei monografii literare, ca, după lectura integrală a operei și a referințelor critice, să prezinte un portret literar plauzibil. La moartea lui Aron Pumnul, în 1866, un fost coleg de școală de la Blaj și de la Liceul Piariștilor din Cluj, Ioan Groze, își exprima speranța că se va găsi în viitor „un condei iscusit”, care să înfățișeze convingător multele vrednicii ale acestui cărturar pașoptist.

Cartea lui Ilie Rad reprezintă răspunsul la această îndreptățită așteptare

(Ion Buzaşi, în Tribuna, nr. 323, 16-29 febr. 2016, p. 6)

Mircea Zaciu; Octavian Şchiau, Corespondenţă (1956-2000)Mircea Zaciu; Octavian Şchiau, Corespondenţă (1956-2000)

O carte gândită şi alcătuită de Ilie Rad, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015

Volumul (din care s-au publicat anterior ample fragmente în România literară, Vatra, Apostrof, Ramuri) conţine, grupate în trei capitole, un număr de 198 de scrisori schimbate de cei doi epistolieri, în intervalul 1956-2000, dintre care 150 îi aparţin lui Mircea Zaciu, iar 48 sunt trimise de Octavian Şchiau.

Cartea relevă o prietenie exemplară, poate una dintre cele mai frumoase din cultura noastră, care ne duce cu gândul la prietenia dintre Creangă şi Eminescu, în ciuda diferenţelor de personalitate dintre cei doi: pe de o parte, vedem un Octavian Şchiau blând, împăciuitor, iertător, iar, pe de alta, un Mircea Zaciu vulcanic, zeflemitor („firea mea impulsivă”), foarte rănit în orgoliul propriu de atitudinea unor foşti colegi şi prieteni. Faţă de contemporanii săi, Mircea Zaciu a adoptat, se ştie, o atitudine ironică, incisivă, vizibilă atât în cele patru volume de scrisori amintite mai sus, cât şi în cele patru tomuri ale Jurnalului său. Prin urmare, unele aprecieri la adresa prietenilor şi colegilor nu trebuie să ne surprindă. Întâlnim uneori ironia fină şi umorul savuros.

Lumea literară şi politică, mai ales cea a Facultăţii de Filologie (de Litere), a Universităţii clujene în general, cu sute de personaje şi personalităţi pomenite, sporesc interesul pentru această carte, iar autocenzura (amândoi erau convinşi că scrisorile lor sunt interceptate şi citite de Securitate) le impune un anumit stil.

Având aproape 500 de pagini, cu un sumar ingenios conceput, în sensul că din fiecare scrisoare s-a excerptat un citat semnificativ, în locul numerotării simple a scrisorilor, cu 1.206 note de subsol, cu o atenţie sporită acordată transcrierii fidele a textelor, cartea oferă un model privind modul în care trebuie publicat un document literar. O galerie de 32 de fotografii alb-negru şi color, tipărite pe hârtie cretată, cu aspecte din viaţa şi activitatea celor doi epistolieri, adaugă o valoare în plus volumului.

(Redacţia Radio România Cluj, 27 dec. 2015)

Ion Agârbiceanu, Opere. III. Schiţe şi povestiri (1923- 1959). IV. Povestiri şi nuvele (1906- 1964). Ion Agârbiceanu, Opere.
III. Schiţe şi povestiri (1923- 1959).
IV. Povestiri şi nuvele (1906- 1964).

Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, bibliografie, note şi comentarii, referinţe critice şi glosar de Ilie Rad, Academia Română/ FNSA, Bucureşti, 2015, 1807 + 1403 pag.

Cum spuneam şi în cronica dedicată primelor două volume (vezi România literară, nr. 4/ 2015, p. 11) şi cum recunoaşte însuşi Ilie Rad, noua ediţie nu este o ediţie critică, nefiind lucrată pornind de la manuscrise. Însă ea reprezintă acel pas strict necesar, al adunării a tot ceea ce Ion Agârbiceanu a publicat de-a lungul vieţii, fără de care o ediţie critică nu este posibilă. Şi nici o relectură critică a operei scriitorului, rămasă, pentru mulţi, în „haina” ediţiei Pienescu (continuate de Maria şi Victor Iova) – care, din motive de conjunctură, a lăsat pe dinafară destul de multe texte – şi la verdictele critice împărţite, din urmă cu câteva decenii. [...]

Ca şi în primele două volume, Ilie Rad este un editor devotat şi atent la detalii, preocupat să pună în valoare opera şi să ofere cercetătorului toate informaţiile necesare cu privire la text, la geneza acestuia şi la variantele publicate. Aparatul critic al ediţiei (în special notele şi comentariile) este o resursă credibilă de informaţie istorico-literară, constituind un complement istorico-literar de mare utilitate. Decizia de a reveni la sumarele iniţiale ale volumelor este şi ea inspirată, atât pentru că repune în circulaţie texte care ar fi rămas uitate, cât şi pentru că, din păcate, în perioada comunistă, deciziile editoriale ale scriitorilor nu au purtat numai amprenta conştiinţei lor artistice, ci şi pe cea a cenzurii. În cazul lui Agârbiceanu, restituirea textelor relegate din ediţia „oficială” are proporţii însemnate şi susţine cu probe suplimentare necesitatea relecturii critice.

În plus, opera „Sfântului Părinte al literaturii române” (cum i-a spus Blaga) constituie şi o lecţie despre ce înseamnă, într-o proză a mediilor marginale, viziunea – etică şi chiar filosofică –, cunoaşterea aprofundată a psihologiei umane şi a resorturilor sociale, şi sobrietatea stilistică. În raport cu „cura de vulgaritate”, vorba lui Băieşu, pe care o traversează o parte a prozei noastre actuale, opera lui Ion Agârbiceanu are demnitatea marii literaturi.

(Răzvan Voncu, în România literară, nr. 7, 1916)

Fotojurnalism şi imagineFotojurnalism și imagine

Ilie Rad (editor coordonator), Fotojurnalism şi imagine, Editura Tritonic, Bucureşti, 2015

Volumul include 20 de comunicări ştiinţifice, susţinute la cel de-al XIV-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, cu participare internaţională, având tema Fotojurnalism şi imagine, simpozion organizat în zilele de 6-7 noiembrie 2015. Invitatul de onoare al acestei ediţii a simpozionului a fost cunoscutul critic literar şi eseist, Dan C. Mihăilescu, care a susţinut conferinţa Cultul textului şi imagofobia. Gherila ca jubilaţie gazetărească, o conferinţă care se publică în deschiderea volumului.

Textele selectate pentrui volum au fost grupate în trei secţiuni: I. Fotojurnalism (Alexandra Bardan, Rareş Beuran, Ştefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Claudia Chiorean, Mihail Guzun, Bogdan Hrib, Lucian Ionică, Otilia Mureşan, Marian Petcu, Oana Pughineanu, Ilie Rad, Gabriela Rusu-Păsărin, Lucian-Vasile Szabo, Raluca Tudor, Luis Veres (din Spania), Dan Voinea); II. Imagini în mişcare (Elena Abrudan, Nicolae Melinescu, Constantin Trofin), în secţiunea III (Varia) publicându-se un amplu dialog între fotojurnaliştii Dan Bodea şi Otilia Mureşan. Volumul se adresează astfel studenţilor de la facultăţile cu profil jurnalistic, fotojurnaliştilor din presă, tuturor celor care iubesc fotografile, aceste “eternităţi de-o clipă”, cum le numea poetul Ion Pillat.

Cartea are 480 de pagini, cu 176 de fotografii, coperta fiind realizată de Alexandra Bardan, cu un desen aparţinând cunoscutului grafician clujean, Könczey Elemér, şi a apărut în colecţia “Comunicare. Media” a Editurii Tritonic din Bucureşti.

(Editura Tritonic, Făclia, 5 aprilie 2016)

Dialoguri epistolare săptămânaleDialoguri epistolare săptămânale

Ion Brad, Ilie Rad, Dialoguri epistolare săptămânale, “din iarnă până-n vară” (ianuarie-iunie 2014), Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014.

“Sunt doi scriitori pasionaţi de dialogul epistolar. Ilie Rad ştie să găsească teme incitante, iar Ion Brad e bucuros să-şi exprime opinia, făcând ample incursiuni în istoria şi în literatura românilor, vorbind „despre firea românilor“ (în legătură cu eseul lui D. Drăghicescu, Din psihologia poporului român), despre obsesia premiului Nobel şi câteva „ratări“ ale literaturii române, despre instituţia doctoratului (sigur degradată în ultimele decenii, dar totuşi nu cea mai coruptă din România, aşa cum încearcă să ne convingă cei doi epistolieri), despre aniversarea revistei Echinox, publicaţie a studenţilor clujeni care a dus la revigorarea literaturii române şi a impus câteva talente în poezia şi proza românească, cu utile precizări de istorie literară, despre moartea violentă a unor scriitori români, despre eternul conflict dintre generaţii, dezbătut sub semnul unui titlu de roman al lui Turgheniev, Părinţi şi copii [...].

Posibilă încercare de reînviere a unei specii literare – epistola literară – (dar cu ce sorţi de reuşită?), Dialogurile săptămânale Ion Brad-Ilie Rad, se impun prin bogăţia informaţiei literare, prin sinceritatea şi onestitatea opiniilor şi a atitudinii civice.

(Ion Buzaşi, în Cultura, nr. 504, 21 febr. 2015)

Ion Agârbiceanu, Opere, I-IIIon Agârbiceanu, Opere, I-II

Ion Agârbiceanu, Opere, I-II. Ediţie îngrijită, tabel cronologic, notă asupra ediţiei, bibliografie, note şi comentarii, referinţe critice de Ilie Rad. Studiu introductiv de Eugen Simion, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2014.

“Cele două volume, de lux, cum spuneam, căci sunt aproape prea elegante dacă ne gândim la materia întunecată, sobră, aspră pe care o conţin, sunt îngrijite de un editor pasionat. Ilie Rad are şi el o vână puternică şi foarte activă de Şcoală Ardeleană. Este preocupat cu asupra de măsură de tot ce înseamnă arhivă şi valorificare ştiinţifică a ei. Cu sârg şi dăruire, înalţă edificii editoriale ale prezentului exclusiv în seama unui bogat, chiar dacă controversat (cum altfel?) trecut. I se datorează minuţioasa Cronologie, nota asupra ediţiei (care comentează critic ediţiile precedente şi explică detaliat maniera de lucru asupra unei moşteniri destul de încâlcite în variante şi lecţiuni eronate, perpetuate leneş), bibliografia, notele şi comentariile (fiecare povestire are o fişă de stare civilă, ca să zic aşa, pusă la punct), referinţele critice (de la Ilarie Chendi, Lovinescu şi G. Călinescu, la Mircea Zaciu, Ion Vlad, Negoiţescu şi Manolescu). Tabloul este astfel cuprinzător şi capătă volum. Povestirilor li se desenează chenarul cel mai legitim şi li se conferă şi adâncimea necesară pentru a putea fi citite în perspectiva orei lor istorice, dar şi în cea a contemporaneităţii. Cele două grupaje iconografice valorează şi ele imaginea scriitorului. Este un model de editare, îndeplinit cu acribie aproape exasperantă, aş spune, obişnuită, din păcate, cu grăbite editări de azi.”

IRINA PETRAŞ
(Ziarul de duminică, 26 februarie 2015)

Industria media şi învăţământul jurnalisticIndustria media şi învăţământul jurnalistic

“Volumul Industria media şi învăţământul jurnalistic (Editura Tritonic, Bucureşti, 2014), cel de-al XIII-lea volum coordonat de Ilie Rad, reuneşte lucrările prezentate la simpozionul desfăşurat sub acelaşi generic, organizat de Departamentul de Jurnalism al Facultăţii de Ştiinţe Politice, administrative şi ale Comunicării, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în zilele de 23-25 octombrie 2014. La ediţia din 2014 a simpozionului amintit, invitată de onoare a fost Doamna Ioana Pîrvulescu, care a susţinut conferinţa Noutăţi senzaţionale din vechea presă. Şi invers…, care se publică în deschiderea volumului de faţă.
Urmează patru texte privind trecutul, prezentul şi viitorul învăţămîntului jurnalistic românesc, datorate profesorilor Petre Gheorghe Bîrlea, Lucian Chişu, Mihai Coman şi Marian Petcu, apoi 23 de studii şi eseuri, semnate de profesori de la facultăţi de profil (Ştefan Borbély, Ion Dur, Ionel Funeriu, Sînziana Jurău, Ilie Rad, Lucian-Vasile Szabo, Claudia Chiorean, Raluca Tudor), de profesori-jurnalişti (Mihail Guzun, Lucian Ionică, Aurelia Lăpuşan, Nicolae Melinescu, Otilia Mureşan, Cătălin Negoiţă, Gabriela Rusu-Păsărin), de jurnalişti (Iulia Badea-Guéritée, Bogdan Hrib, Marius Mureşan, Ion Novăcescu), ultima secţiune incluzînd “vocile studenţilor” (Corina Gliguţa, Emanuela Luca, Alexandra Ormenişan, Dumitriţa-Cezara Scutari).

(Din textul de pe coperta IV a volumului)

Convorbiri cu Ion BradConvorbiri cu Ion Brad

“din primǎvarǎ pânǎ-n toamnǎ (aprilie-octombrie 2013)”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013

Între sutele de cǎrţi de interviuri, existente în cultura românǎ, cartea aceasta va ocupa un loc distinct. În primul rând, prin faptul cǎ este cel mai amplu dialog realizat vreodatǎ cu un scriitor român, Ion Brad rǎspunzând, în aproape 700 de pagini de manuscris, la peste 190 de întrebǎri ale lui Ilie Rad.

În al doilea rând, cartea se constituie nu doar într-un interviu-fluviu, ci, prin modul în care este structuratǎ, şi într-un autentic „roman biografic” al lui Ion Brad, prin relevarea, în detaliu, a principalelor etape din cariera culturalǎ, politicǎ, diplomaticǎ şi literarǎ a scriitorului: În al treilea rând, cartea se remarcǎ prin sinceritatea şi obiectivitatea rǎspunsurilor lui Ion Brad, la multe întrebǎri delicate, incomode, dificile, pe care i le pune Ilie Rad. De asemenea, avem în vedere şi publicarea, în premierǎ, a numeroase documente inedite, existente în arhiva scriitorului Ion Brad (scrisori, referate, cuvântǎri, fotografii – 60 de imagini! – etc.), lǎmurirea unor date de istorie literarǎ (debutul câtorva scriitori, aspecte ale luptei cu cenzura comunistǎ).

În sfârşit, nota ştiinţificǎ a cǎrţii (note de subsol riguros redactate, atenţia acordatǎ transcrierii textelor, indicarea sursei fiecǎrui document reprodus, indicele de nume etc.) asigurǎ volumului calitatea de model pentru jurnalişti şi studenţii de la jurnalism, pentru istoria literarǎ de azi – unde superficialitatea face ravagii –, încât putem spune cǎ ne aflǎm în faţa unui volum de excepţie.

(din prezentarea de pe coperta a IV-a a cǎrţii)

O călătorie în Țara KanguruluiO călătorie în Țara Kangurului

O călătorie în Țara Kangurului, de Ilie Rad, continuă seria jurnalelor de călătorie, începută cu Peregrin prin Europa (1998) şi continuatǎ cu volumele De la Moscova la New York (2005) şi Un ardelean la Bucureşti (2012). Mai corect ar fi să le numesc hiperjurnale, întrucât combină impresiile de călătorie cu eseuri, mărturii inedite, documentări minuțioase, pagini de istorie – ba chiar de arheologie – literară.

Arhitectura cărții are la bază principiul labirintului; tâlcurile apar în cele mai banale împrejurări, mici comori sânt dezgropate în cele mai neverosimile locuri, se formează legături între cele mai îndepărtate entități geografice, culturale, spirituale. Dispare, astfel, previzibilul și apare elementul de suspans.

Anamaria Beligan

(din Prefaţa cǎrţii)

Obiectivitatea in jurnalismObiectivitatea in jurnalism

Volumul de faţǎ – cea mai complexǎ lucrare din România, dedicatǎ unei probleme capitale a jurnalismului – obiectivtatea –, începe cu textul conferinţei Domnului Prof. univ. dr. Andrei Pleşu, Obiectivitatea în jurnalismul românesc, reunind apoi studii şi eseuri ale unor jurnalişti cunoscuţi la nivel naţional (Iulia Badea-Guéritée, Monica Ghiurco, Nicolae Melinescu, Vlad Mixich, Sorin Preda, Adriana Sǎftoiu, Gheorghe Sǎsǎrman, Robert Turcescu, Tudor Vlad, Monica Zvirjinschi) sau unor experimentate cadre didactice, de la facultǎţi de jurnalism din România şi din Republica Moldova (Mihail Guzun, Lucian Ionicǎ, Viorel Nistor, Mircea Popa, Adrian Dinu Rachieru, Ilie Rad, Lucian-Vasile Szabo).

“Ilie Rad este un Don Quijote al jurnalismului. Scriitor, critic şi istoric literar, profesor la Departamentul de Jurnalistică al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Universitatea <>, Cluj-Napoca, el duce o campanie de lungă durată, pentru profesionalizarea presei româneşti. Şi, după cum se ştie, Don Quijote este întotdeauna cel care învinge (fie şi peste cinci sute de ani!).”

Alex Ştefănescu

(România literarǎ, nr. 8, 2011)

Pentru mai multe informaţii, accesaţi pagina emisiuni TV

Ilie Rad - Cenzura in Romania

Cenzura în România

Cenzura în România (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012), un volum coordonat de Ilie Rad, are trei caracteristici care îl deosebesc de cele peste 20 de volume dedicate cenzurii din România.

Prima notă distinctivă este dată de faptul că el conţine, pe de o parte, mărturii directe ale celor care s-au confruntat cu furcile caudine ale cenzurii (Ana Blandiana, Marta Petreu, Adriana Săftoiu, Robert Turcescu, Gheorghe Săsărman, Radu Vida, Mihail Guzun, Gabriela Rusu-Păsărin), iar pe de altă parte, studii savante, rezultate din investigarea documentelor de arhivă (Marian Petcu, Dan Culcer, Maria Danilov, Viorel Nistor, Emilia Şercan, Mihaela Teodor, Ion Zainea).

A doua particularitate provine din caracterul colectiv al volumului, de aici rezultând o mare diversitate stilistică şi tematică, la autorii de mai sus adăugându-se Cseke Péter, Dumitru Graur, Ion Pop, Gelu Neamţu, Doina Rad, Sorin Preda, Mircea Popa, Romulus Rusan, Cristian Vasile, Constantin Cubleşan, Nicolae Melinescu, Valeriu Râpeanu, Liviu Maliţa, Constantina Raveca Buleu, Gelu Teampău, Ilie Rad).

În fine, lucrarea de faţă este singura apărută la noi, care se bazează pe un bogat material ilustrativ, având peste şaptezeci de imagini (desene, afişe, reproduceri din reviste, caricaturi, documente din arhive etc.).

Ilie Rad - Un ardelean la Bucuresti

Un ardelean la Bucureşti

“Continuând, prin conţinut şi formă, volumele sale anteriare ‒ Peregrin prin Europa. File de Jurnal: Viena, Praga, Varşovia, Budapesta (1998) şi De la Moscova la NewYork. Note de drum din Federaţia Rusă şi fragmente de jurnal american (2005) ‒, Ilie Rad se dovedeşte, prin noua sa carte, Un ardelean la Bucureşti, acelaşi călător curios, şi când spaţiul său de cercetare şi reflecţie este cel intern, respectiv cel bucureştean. [...]

Impresionează, şi de această dată, ilustraţia bogată a cărţii, în mare parte inedită (97 de ilustraţii, din care 22 de portrete grafice, datorate unor artişti cunoscuţi, precum Dan Hatmanu, Perahim, Margareta Sterian, Magdalena Rădulescu, Ion Vlasiu, Ion Jalea, Dan Brudaşcu, Marcel Iancu, Ştefan J. Fay, Virgil Tomuleţ, Silvan, Voinescu, Ion Mitran, 5 documente din arhive – de reţinut recomandarea lui Silviu Brucan, pentru intrarea în partid a lui Geo Bogza -, 13 texte facsimilate, 57 de fotografii, din care 27 color), indicele de nume, totul făcut dintr-o grijă supremă pentru potenţialul cititor, care i-a acordat câteva momente din “Clipa cea repede/ Ce ni s-a dat”.

Ilie Rad - Intalnirile mele cu Iorgu Iordan - Scrisori si interviuri

Intâlnirile mele cu Iorgu Iordan

Scrisori şi interviuri

“Ideea domnului Ilie Rad de a publica cele 24 de scrisori primite de la Profesorul Iorgu Iordan şi cele trei interviuri realizate între 1978 şi 1980 este excelentă. Acest volum le completează pe cele trei de Memorii (1976-1979) şi volumul lui Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan (1982). El aduce în actualitate figura şi caracterul maestrului meu, într-un moment în care personalitatea lui a fost pusă în discuţie. [...]

Şi în aceste scrisori şi interviuri, Iorgu Iordan declară că a fost un luptător pentru dreptate socială, fiind un antifascist convins.[...]

Scrisorile trimise domnului Ilie Rad sunt din epoca în care Iorgu Iordan nu mai era agreat “sus”, tocmai din cauza criticilor pe care nu se sfia să le facă, inclusiv la adresa cultului personalităţii.

Reiau ce am spus la început: trebuie salutată iniţiativa editorului, care va permite să fie cunoscută şi înţeleasă mai bine personalitatea marelui om de cultură, Iorgu Iordan, maestrul meu şi al multor lingvişti.”

Acad. Marius Sala, Vicepreşedinte al Academiei Române

(Din Prefaţa cărţii)

De amicitia - Ilie Rad - Scrisori de la Ştefan J. Fay

De amicitia. 200 de scrisori de la Stefan J. Fay

“Aventura se anunţă captivantă de la bun început: e vorba de o carte imposibil de categorisit. Epistolar? Da şi nu, fiindcă avem de-a face doar cu scrisorile unuia dintre corespondenţi. Destinatarul lor, Ilie Rad, nu apare în postură de corespondent, dar îşi face pe deplin simţită prezenţa în zona metatextuală, a selecţiei şi editării, a notelor explicative, a documentaţiei meticuloase puse la dispoziţia cititorului.

Roman? Nu şi da. [...]

În tiparele “atipice” ale unui epistolar care de fapt e un roman (sau viceversa!), Ştefan J. Fay şi Ilie Rad îşi ţes povestea. Care se termină nu în cuvinte, ci într-o enigmatică imagine: autoportetul lui Fay, o siluetă în cerneală, “umbră care nu se ştie dacă vine sau pleacă”. Cititorul rămâne prins în magica ţesătură, fără început, fără sfârşit.”

Anamaria Beligan

(România literară, an XLII, nr. 6, 26 februarie 2010, p. 4)

Incursiuni in Istoria Presei Romanesti - Ilie RadIncursiuni în istoria presei româneşti

“Ţi-am citit Incursiunile, măcar că-mi scriseseşi doar s-o parcurg. [..] Cartea dumitale nu a fost citită din <<principiu>>, ci vrăjit. Am citit-o fierbinte! Ai scris două cărţi într-una: Istoria Ţării şi istoria presei acestei ţări, care clocoteşte, şi admirabil amândouă. A Ţării, cu un stil clocotitor, economic, precis, desfăşurat în fapte stricte, cu o măsură în judecată şi rezervă – demne de cele mai inspirate condeie. Am fost cucerit capitol cu capitol, pagină cu pagină şi, din banca studenţilor cărora te adresezi, te aplaud. [...]

O Carte mare, dincolo de Cartea dumitale universitară! Cum să te felicit pentru enorma muncă ce ai depus, de la sâmburele ideii de documentare, la ilustrare, la terminare, răscolindu-ne veacul nostru, încărcat de atâtea conflicte, atâtea nădejdi şi, mai ales, atâtea dezamăgiri”.

Ştefan J. Fay

(De amicitia, 2009, p. 357)

Cum se scrie un text ştiinţific în domeniul disciplinelor umaniste - Ilie RadCum se scrie un text ştiinţific

Disciplinele umaniste

“The content of the book represents the material of a course taught by Professor Ilie Rad at the Faculty of Journalism; this feature is obvious in the extremely rigorous structure of the paper, in the richness of examples and the clarity of exposure. The author justifies his approach by lack of unity and coherence as far as designing scientific works is concerned, containing design and drafting errors seized in time. [...]

Among other books referring to this topic, I believe that the work How to Write a Scientific Text, by Professor Ilie Rad, is distinguished by its complexity, by the rigour of information and the value of provided examples. It represents a milestone for any editor; it is known the fact that publishing supposes taking full scientific responsibility for both content and form.”

Dr. Mădălina Mocanu

(Cultura. International Journal of Philosophy of Culture and Axiology, vol. VII, no. 1, 2010)

Cum se scrie un text stiintific - Disciplinele umaniste Ilie Rad - Editura PoliromCum se scrie un text ştiinţific

în domeniul disciplinelor umaniste

“Cartea scrisă de Ilie Rad – utilă, frumoasă, cu suflet – merită să fie recomandată studenţilor şi doctoranzilor.”

Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea

(Coperta ediţiei a II-a, din din 2008)

“Au apărut atâtea cărţi cu acest subiect în ultima vreme, dar niciuna nu e atât de complexă [precum cea scrisă de Ilie Rad], niciuna nu conţine o informaţie atât de variată, niciuna nu se adresează atât de direct studenţilor. Şi apoi, se citeşte cu plăcere, aproape ca un roman de aventuri, al cărui erou principal e Textul.”

Prof. univ. dr. Ionel Funeriu

(Coperta ediţiei a II-a, din din 2008)

De la Moscova la New York - Ilie RadDe la Moscova la New York

“Autorul îşi completează impresiile de călătorie cu informaţii enciclopedice şi referinţe culturale bine alese, dintr-o (rar întâlnită azi) solicitudine faţă de cititor. [...]

Stilul lui Ilie Rad are o eleganţă sobră-stranie, provocatoare de nostalgii, într-o epocă a ostentaţiei şi vulgarităţii.”

Alex Ştefănescu

(România literară, nr. 43, 2-8 octombrie 2005, p. 5)

Invatamantul jurnalistic clujean - Ilie Rad

Învăţământul jurnalistic clujean

“La Editura Accent a apărut un volum consistent, intitulat Învăţământul jurnalistic clujean, semnat de prof. univ. dr. Ilie Rad, şeful Catedrei de Jurnalism de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”. Este o carte deosebit de atractivă, o istorie a drumului parcurs de jurnalism în primul deceniu de existenţă. Autorul lucrarii este o personalitate de acum cunoscută prin numeroasele volume editate, dar şi prin interviuri sau reportaje etc., publicate în mass-media.

[...] În ansamblul său, cartea este, prin conţinutul său, o <<fereastră>> larg deschisă spre interiorul uneişscoli superioare de jurnalism, dar poate interesa şi un public mult mai larg, prin conţinutul său cu frecvente aspecte inedite.”

Virgil Lazăr

(România liberă, 5 septembrie 2006)

Randuri catre tineri ardeleni - Geo Bogza

Geo Bogza, Rânduri către tinerii scriitori ardeleni

“Trei tineri scriitori ardeleni (doi dintre ei încă studenţi pe atunci), Teofil Răchiţeanu, Ilie Rad şi Viorel Mureşan, îi scriu autorului Cărţii Oltului, acesta le răspunde, nu atât de des, cum ar fi voit ei, şi acest fond epistolar a fost publicat de istoricul literar Ilie Rad cu titlul Rânduri către tineri scriitori ardeleni. [...]

Dincolo de valoarea documentară şi biografică, această corespon¬denţă se citeşte şi ca o pledoarie pentru solidaritate în breasla scriitorilor. Ea ne arată un Geo Bogza afectuos, aproape patern, deşi asaltat de mizeriile vieţii politice româneşti şi de slăbiciunile vârstei. Bine ar fi ca apelul lui Ilie Rad către tinerii scriitori care mai deţin scrisori de la Geo Bogza să aibă ecou favorabil şi să fie posibilă apariţia unui al doilea volum.”

Prof. univ. dr. Ion Buzaşi

(România literară, nr. 27, 11-18 iulie 2008)

La un ceai cu Stefan J. Fay - Ilie RadLa un ceai cu Ştefan J. Fay

“În primăvara anului 1988, un fost coleg de liceu, Ioan Oprinca, mi-a dat un telefon şi m-a intrebat daca am citit romanul Moartea baroanei, recent apărut, al carui autor ‒ spunea el ‒ avea un nume străin, pe care nu-l reţinuse. Prietenului meu din anii de liceu i-a atras atenţia în acest roman faptul ca multe personaje şi locuri erau din zona mea natală, Nandra, pe care el o cunoştea foarte bine. În anii aceia citeam cu furie toate cărţile bune, dar acest roman nu-mi căzuse în mână. Am convenit să mă duc imediat la prietenul meu, să îmi imprumute cartea. Moartea baroanei aparuse la Editura Albatros, în 1988, şi il avea ca autor pe Ştefan J. Fay, nume necunoscut mie. Romanul nu era o traducere. L-am citit pe nerăsuflate şi nu mică mi-a fost surpriza să găsesc în ea nume de oameni şi locuri din Nandra mea natală.”

(Din Prefaţa cărţii, 2003)

Aron Pumnul - Ilie RadAron Pumnul

“Nu aş putea folosi o sintagmă mai potrivită pentru a fixa dimensiunile intelectuale ale lui Ilie Rad, decât aceea de <<energie ardeleană>>. [...]

Monografia Aron Pumnul, semnată de Ilie Rad, confirmă calităţile unui istoric literar pe deplin format, sigur pe mijloacele oferite de cercetarea modernă, pe care ştie să le folosească într-o construcţie critică traversată de un mesaj convingător, întru totul favorabil subiectului abordat. [...]

Prin monografia consacrată lui Aron Pumnul, Ilie Rad salvează de nedreapta uirtare, pentru o durată greu de prevăzut, destinul unei personalităţi faţă de care posteritatea este datoare să-şi manifeste recunoştinţa.”

Prof. univ. dr. V. Fanache

(Din Prefaţa cărţii, 2002)

Stilistica si mass media - Ilie RadStilistică şi mass-media

“Un mare avantaj al domnului Ilie Rad este că dispune de o temeinică pregătire filologică, exersată în domeniul criticii şi istoriei literare, al editării de cărţi, reviste etc. [...]

Din acest punct de vedere, cel mai bun exmplu este însăşi cartea de faţă, lucrată cu un pedantism pozitiv rar întâlnit. De la cea mai neînsemnată virgulă, la bogatul său sistem de trimiteri sau la întocmirea consistentelor lite bibliografice, totul este o ilustrare exemplară a disciplinei redacţioinale. [...] Repet, prin stilul său îngrijit, elegant şi fluent, prin alinierea exemplară la exigenţele tehnicii de redactare, prin natura informaţiei şi maniera de transmitere, această carte atestă, în egală măsură, vocaţia de dascăl şi pe cea de cercetător ale autorului.”

Prof. univ. dr. G. Gruiţă

(Adevãrul de Cluj, an IX, nr. 2683, 9 sept. 1999, p. 4)

Memorialistica de razboi in literatura romana - Ilie RadMemorialistica de razboi în literatura română

“Lucrarea de faţă abordează, în premieră pentru cultura românmă, literatura memorialistică legată de multele războaie în care au fost implicaţi românii. Este structurată în cinci capitole importante, care dau seamă şi despre conţinutul acesteia: <<Acolo şezum şi plânsem>>; <<De la Plevna mai la vale>>; Amintiri din războiul balcanic; <<Pe-aici nu se trece!>>; Amintiri din războiul antihitlerist. Autorul înearcă, în lucrările analizate, să scoată la iveală insulele de expresivitate artistică din noianul de lucrări memorialistice. La data elaborării ei (1994), memorialistica combatanţilor de pe frontul antisovietic nu era încă publicată, aşa încât domeniul îşi aşteaptă cercetătorul care să ducă mai departe demersul început de Ilie Rad

(Din prospectul de promovare a cărţii, 1999)

Peregrin prin Europa - Ilie RadPeregrin prin Europa

“Temperament iscoditor-volubil, înţelegând să exploreze, să verifice, să compare şi în special să adauge elemente şocante, Ilie Rad se mişcă dezinvolt atât în plan spaţial, cât şi în registru temporal, tentat de lectura plurală a realităţii. Frapează, în tehnicile sale scriptice, o estetică a simpatiei, în modulaţii ample, adecvate momentului evocat, cu accente mobile pe psihologie, pe moravuri şi istorie, totdeauna punctând latura etică. Registrului expresiv principal, lirico-epic, i se asociază voci de subtext în partitura existenţială discretă, reverberând o anumită filosofie practică.”

Acad. Constantin Ciopraga

(Din prefaţa cărţii, 1998)

Notă: Trei texte din această carte au fost traduse în limba engleză de Ormeny Francisc şi publicate în revista culturală on-line, Europe’s Times and Unknown Waters. Articolele se pot citi aici.

Cărţi coordonate şi/sau prefaţate

Documentarea in jurnalism - Coordonator Ilie Rad

Documentarea în jurnalism

“Tocmai de aceea mi se pare un eveniment necesar apariţia volumului Documentarea în jurnalism, volumd-ezbatere şi, în acelaşi timp, volum-manual, care îl are drept coordonator pe Ilie Rad, iar ca autori pe Lucia Hossu- Longin, Renate Nimtz-Köster, Peter Gross, Patrel Berceanu, Nicolae Manolescu, Cristian Tudor Popescu, Nestor Rateş, Adriana Săftoiu, sar peste mine, Robert Turcescu, Matei Vişniec, Ştefan Borbély, Dan Culcer, Ion Dur, Viorel Nistor, Andrei Păunescu, Marta Petreu, Ilie Rad, Paul Schveiger, Lucian Ionică, Nicolae Melinescu, Michael Shafir, Constantin Trofin şi Dona Tudor.

Ilie Rad este un Don Quijote al jurnalismului. Scriitor, critic şi istoric literar, profesor la Departamentul de Jurnalistică al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca, el duce o campanie de lungă durată pentru profesionalizarea presei româneşti. Şi, după cum se ştie, Don Quijote este întotdeauna cel care învinge (fie şi peste cinci sute de ani).

Alex Ştefănescu

(România literară, an XLIII, nr. 8, 25 februarie 2010)

Jurnalism romanesc in exil si diaspora - Ilie Rad

Jurnalism românesc în exil şi diasporă

“De curând a apărut o nouă carte, datorată truditorului neobosit, care este scriitorul universitar Ilie Rad, de la Universitatea din Cluj Napoca. [...] Trebuie menţionat că unele dintre aceste publicaţii nu sunt incluse de Florin Manolescu în lucrarea sa, Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989, fapt cu care i se completează în mod fericit lucrarea. Un alt merit al cărţii este faptul că pune în circulaţie portretele grafice ale unor scriitori şi jurnalişti mai puţin cunoscuţi (realizate de artişti precum George Tomaziu, Magdalena Rădulescu, Marcel Iancu, Marcel Olinescu, Eugen Drăguţescu ş.a.), precum şi frontispiciile unor publicaţii mai puţin vizibile în spaţiul cultural românesc. Indicele de nume uşurează efortul recuperării, dar şi al valorificării autorilor din exil şi diaspora.”

Pr. Gheorghe Naghi

(New York Magazin (SUA), nr. 663, 7 apr. 2010, p. 18)

Limba de lemn in presaLimba de lemn în presă

“Din Preambulul Prefeţei relev întâietatea lui Ilie Rad, pe atunci student (de! “păcatele tinereţilor”!), în “înfierarea”, avant la lettre, într-o “anumită parte a presei” şi la radio, a “limbii de lemn” (nenumite încă astfel) a şedinţelor (şi, de fapt, a documentelor de partid şi a activiştilor) de la sfârşitul anilor ’70. Aşa reuşeau, surprinzător pentru acea dată, “să lupte cu inerţia” tânărul autor şi mediile, deopotrivă de curajoase, care i-au găzduit textul. Text promiţător, care semnalează, pentru prima dată la noi, numeroase trăsături ale limbii de lemn pe care le regăsim discutate în actualele contribuţii şi care îl legitimează pe deplin pe Ilie Rad ca organizator al simpozionului menţionat şi coordonator al volumului de faţă.”

Prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu

(Limba română, an LIX, nr. 1, ian.-mart. 2010, p. 114)

Forme ale manipularii opiniei publice - Ilie RadForme ale manipulării opiniei publice

“Volumul de faţă include 20 de comunicări ştiinţifice, susţinute la cel de-al VI-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, cu tema Forme ale manipulării opiniie publice, organizat de Catedra de Jurnalism a Universităţii “Babeş-Bolyai”, în colaborare cu Academia Română, prin Centrul de Studii Transilvane. Simpozionul dedicat formelor de manipulare a fost cel mai atractiv [...], nu numai prin numărul mare de participanţi, ci şi prin personalităţile care au participat la această manifestare ştiinţifică: Gabriel Andreescu, Ioana Avădanei, Mihai Coman, Nicolae Melinescu, Adriana Săftoiu, Cristian Pârvulescu, Marian Petcu, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Schwartz, Constantin Schifirneţ, Daniela Zeca-Buzura”.

(Din Prefaţa cărţii, 2008)

Stil si limbaj in mass media din Romania - Ilie RadStil şi limbaj în mass-media din România

“Analiză inedită a limbajului presei româneşti actuale, volumul [coordonat de Ilie Rad] îşi propune să elimine fractura dintre mediul academic de tip jurnalistic şui jurnaliştii profesionişti sau lingvişti. Studiile au un pronuntat caracter practic şi normativ, adresându-se jurnaliştilor şi stduenţilor de la facultăţile de profil, precum şi tuturor celor intresaţi de aspectele particiulare legate de limbaj şi de folosirea corectă a limbii române , cu rteferire la mass-media”. Din cuprins: Titlul jurnalistic; Aspecte ale limbii române contemporane în presa scrisă; Câteva argumente pentru un cod tipografic românesc; Structuri pleonastice în presa românească actuală; Aspecte morfologice şi etimologice ale derivatelor cu sufixe neologice etc.”

(Din Prefaţa cărţii, 2007)

Secvente din istoria presei romanesti - Ilie RadSecvenţe din istoria presei romîneşti

“Volumul Secvenţe din istoria presei româneşti [cooronat de Ilie Rad] cuprinde o serie de studii care au fost prezentate în cadrul Simpozionului Naţional de Jurnalism organizat la Cluj-Napoca, de Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (2005). Este împărţit în trei mari capitole: Explorări în actualitate, File de istorie literară şi Presa românească din exil şi diaspora. [...]

Aplecarea spre studiul unor teme atât de diverse oferă consistenţă volumului. [...]. Volumul de faţă este din nou o iniţiativă însemnată a coordonatorului său, care a instituit o tradiţie importantă de recuperare a valorilor presei româneşti din România şi din afara graniţelor ei.”

Lect. univ. dr. Sanda-Valeria Moraru

(Revista română de istorie a presei, an IV, nr. 8, 2010)

Jurnalismul cultural in actualitate - Ilie RadJurnalismul cultural în actualitate

“Volumul de faţă reuneşte o parte din comunicările perznetate la cea de-a III-a ediţie a simpozionului naţional de jurnalism, desfăşurat la Cluj-Napoca, sub genericul Jurnalismul cultural în actualitate, în perioada 21-22 octombrie 2004.

Spre deosebire de primele două volume, Curente şi tendinte în jurnalismul contemporan (2003) şi Schimbări în Europa, schimbări în mass-media (2004), care aveau un caracter compozit, sumarul lucrării de faţă a încercat să fie cât mai unitar, fără ca acest deziderat să poată fi atins în totalitate. Este motivul pentru care au fost respinse câteva studii foarte bune, dar care nu se încadrau în tematica volumului.”

(Din Prefaţa cărţii, 2005)

Schimbari in Europa, schimbari in mass-media - Ilie RadSchimbări în Europa, schimbari în mass-media

Ilie Rad, chiar dacă nu s-a lăsta atras de <<cântecele de sirenă>> ale lingvisticii generative din urmă cu câteva decenii, a ştiut să împreuneze într-un mod extrem de reuşit şi de productiv filosofia abstractă a lingvisticii cu spiritualitatea metaforică a disciplinelor literare. Acerastă carte (Schimbări în Europa, schimbări în mass-media, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, n.n.), rod al gândirii şi spiritului său organizatoric, nu face decât să se adauge la o listă destul de impresionantă de lucrări scrise şi coordonate de dânsul [...]. Pentru Ilie Rad este mult mai mult decât intenţia de a face faţă concurenţei intelectuale universitare, eliberate de constrângerile sistemului de dinaintea lui 1989.”

Prof. univ. dr. Paul Schveiger

(Viaţa noastră (Israel), an XLVII, nr. 16.271, 15 sept. 2004, p. 20)

Curente si tendinte in jurnalismul contemporanCurente şi tendinţe în jurnalismul contemporan

“Dupa cum precizeaza în textul sau introductiv Ilie Rad, şeful Catedrei de Jurnalism al amintitei facultăţi, <<dată fiind tematica foarte largă a simpozionului, comunicarile programate au fost şi ele extrem de diverse, redactate în registre stilistice diferite, în funcţie de specialitatea propriu-zisa a autorilor, de mentalitatea şi vârsta acestora>>, studiile docte stând alături de texte cu caracter personal, având la bază experienţa de <<formatori în jurnalism>>, de <<dileme teoretice>>, abordări ale jurnalismului mediatic, comunicări privind jurnalismul on-line sau <<studii de caz>>. Menţionam doar câteva titluri dintr-un sumar bogat şi – de multe ori – realmente incitant: Jurnalistul: profesie sau vocaţie? de Hans Peter Niedermayer, Mass-media şi jurnalismul românesc în perioada de tranziţie (1990-2002), de I. Maxim-Danciu, Presa postdecembristă, de Ion Hangiu, Jurnalismul on-line, de Minodora Sălcudean”.

(Observator cultural, nr. 177, iulie 2003)

Ion Lăncrănjan - Interviuri

Ion Lăncrănjan – Interviuri

Volumul reuneşte 24 de interviuri şi răspunsuri la diferite anchete literare, acordate/trimise de Ion Lăncrănjan în intervalul 1962-1990. În cele mai multe cazuri, interviurile au fost preluate din reviste literare şi ziare, doar în două cazuri interviurile fiind preluate din volume. Ediţia se doreşte a fi una cât mai completă, deoarece nu au fost identificare interviuri care să nu se regăsesacă în acest volum. Ediţia este una ştiinmţifică, în sensul că se compară variantele apărute în reviste şi volume, în diferite aepoci ale cenzurii comuniste, pasajele eliminate sau adăugate de cenzura comunistă fiind culese cu alt corp de literă, pentru ca un cititor avizat să poată vedea mecanismul de funcţionare a cenzurii comuniste.
Volumul are numeroase fotografii, texte facsimilate etc., între care remarcăm cele două articole inedite, trimise lui Ion Lăncrănjan de liderul ţărănist, Corneliu Coposu.
Ediţia face parte dintr-un amplu proiect iniţiat de Ilie Rad, care urmăreşte valorificarea interviurilor unor mari pesronalităţi culturale şi literare din România.

Fanus Neagu Interviuri

Fănuş Neagu Interviuri

“În ziua când Fănuş Neagu împlinea 79 de ani (5 aprilie 2011), se lansa un volum apărut la Editura “Dacia XXI” din Cluj-Napoca, denumit simplu: Fănuş Neagu: interviuri. Ediţia a fost îngrijită de profesorul de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Ilie Rad, lui aparţindu-i de asemenea prefaţa şi nota asupra acestei ediţii la care i-a avut colaboratori pe nouă dintre studenţi săi.

Cele 37 de interviuri din carte, care au fost publicate exclusiv în presa scrisă (22 realizate cu Fănuş Neagu înainte de 1990, iar 15 în perioada postdecembristă), vin să întregească, “alături de romane, povestiri, cronici sportrive şi portrete [...] profilul unui mare scriitor – un clasic al literaturii române”, după cum spune, în Prefaţă, Ilie Rad.[...]

Ilie Rad a ţinut să menţioneze că este posibil să mai existe şi alte interviuri în presa scrisă, acordate de Fănuş Neagu, şi care nu au fost identificate, mai ales după 1990, “când presa culturală şi nu numai este greu de urmărit, colecţiile de periodice ale bibliotecilor sunt incomplete etc”. [...]

Despre literaţi şi literatură, despre teatru, despre lumea presei, desprea lumea boemă, despre lumea în totalitatea ei poţi afla din volumul Fănuş Neagu: interviuri.”

(Jurnalul naţional, 25 mai 2011)

Antologii de interviuri

Edgar Papu - Interviuri - Ilie Rad, Gratian CormosInterviuri – Edgar Papu

“Interviurile s-au tipărit în diverse publicaţii între 1969 şi 1993, la care se adaugă unul postum, consemnat de Ovidiu Ghidirmic şi apărut în Lamura (2002). Ilie Rad ne mai oferă nişte Anexe, care cuprind scrisori primite de la profesor, plus scrisoarea lui Edgar Papu trimisă Suzanei Gâdea, la 15 decembrie 1986, prin care solicita dreptul la replică la atacul din România literară venit de la “tov. Gheorghe Rădulescu”, cunoscutul lider şi ideolog al partidului comunist. Curios lucru ca tocmai întemeietorului <<ideologiei protocronice oficiale>> să i se interzică dreptul la replică, atât din partea lui Gogu Rădulescu, cât şi a Suzanei Gâdea! Scrisoarea a putut apărea abia în 1996.”

Prof. dr. Theodor Codreanu

(Argeş, aprilie 2006)

Cella Serghi - Interviuri - Ilie Rad, Maria JudeleInterviuri – Cella Serghi

“Personalitate complexă şi recunoscută ca facând parte din elita culturală contemporană, Ilie Rad, cel căruia îi datoram (şi) această lucrare, una cu referinţe la viaţa şi opera Cellei Serghi, este profesor, şef al Catedrei de Jurnalistică a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Paralel cu studiul ce ţine de sfera de interes strict universitar, s-a evidenţiat ca un specialist reamarcabil şi harnic, având preocupări în domeniul criticii literare, al jurnalisticii şi nu doar. A publicat sute de recenzii, interviuri, studii de critică şi istorie literară, reportaje, note de călătorie, anchete, pagini de jurnal etc., în cele mai importante reviste de cultură din Români,a dar şi în străinătate.”

Melania Cuc

(Revista electronică Agero, Stuttgart, 2005)

Constantin Ciopraga - Interviuri - Ilie Rad, Raluca DeacInterviuri – Constantin Ciopraga

“Cu totul remarcabilă iniţiativa lui Ilie Rad şi a Editurii clujene “Limes”, condusă de poetul Mircea Petean, de a tipări o serie de volume unde adună interviuri, note, articole risipite în presă, fragmente autobiografice – o întreagă papirosferă a unor personalităţi care au marcat istoria literaturii noastre contemporane; este bine şi pentru studenţi – <<actori>> importanţi ai proiectului, care, făcându-şi stagiul în bibliotecă, primesc astfel informaţii directe despre evoluţia culturii noastre în secolul trecut (marea majoritate a volumelor cuprinde o perioadă vastă, de circa cincizeci de ani); este la fel de bine şi pentru autorul de pe copertă, care se fixează în conştiinţa publicului par lui-même“.

Ioan Holban

(Evenimentul (Iaşi), 1 decembrie 2007)

Ediţii îngrijite şi prefaţate

Mozaic romanesc - Richard Muller SchmittMozaic românesc

“Opera admirabilului cercetător Ilie Rad, unul dintre puţinii studioşi în materie de istorie literară, care pune alături contribuţia proprie şi acţiunea socială făcută cu lărgime şi program, se completează acum cu încă un document plin de interes, editat şi ingrijit de eruditul de la Cluj-Napoca. El se intitulează Mozaic românesc şi aparţine germanului Richard Muller-Schmitt: este, în totul, un consistent <<jurnal de călătorie>> contemporană în România, deopotrivă plin de interes ca element de psihologie a <<intelectualului occidental>>, ce descoperă o ţară de la marginea Imperiului, dar şi în planul materiei pentru viitoare cercetări de imagologie, ce se vor întreprinde cândva despre <<vremea de azi>>. Autorul este un savant german contemporan, care şi-a adunat însemnări diverse alcătuite în călătorii făcute în România în deceniul trecut, într-un stil <<nemţesc>> tipic, precis, clar şi cu dorinţa de a fi obiectiv şi în intenţia originară aşa şi sunt.”

(Revista electronică Analize şi fapte, nr. 32, 23 noiembrie 2010)

Convergente diplomatice si culturale - Ambasador Eliezer PalmorConvergente diplomatice şi culturale

“Eliezer Palmor s-a afirmat în ţara sa, Israel, nu numai ca un excelent diplomat, ci şi ca remarcabil autor al unor articole de filosofie politică internaţională, publicate în presa din Ţara Sfântă, România, Belgia, Norvegia, Argentina, Franţa, Uruguay etc. [...] Cartea intitulată Convergenţe diplomatice şi spirituale [editată de Ilie Rad] conţine, de altfel, câteva studii referitoare la <<practicarea diplomaţiei profesioniste la sfârşitul secolului XX>>. [...]

Erudit, cu o bogată experienţă de diplomat, capabil să sintetizeze un vast material informativ, cu o cultura profundă şi rafinată, Eliezer Palmor ne dăruieşte prin recenta sa carte o excelentă introducere în domeniul diplomaţiei.”

Ion Cristofor

(Tribuna, an II, nr. 16, 1-15 mai 2003, p. 4-5)

Game si pendulari - Horia BotteaGame şi pendulări

“O valoroasă restituire o constituie Game şi pendulări. Cu o evocare de Geo Bogza şi patru scrisori inedite ale lui Tudor Arghezi către autor. Ediţie îngrijită de Zaharia Macovei şi Ilie Radu-Nandra. Postfaţă de IlieRadu-Nandra, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, Colecţia “Restituiri”. Volumul cuprinde cea mai însemnată parte a creaţiei scriitorului: poezie şi traduceri, schiţe şi pamflete, cronici dramatice, crochiuri, portrete de scriitori români şi străini, cronici franceze. [...]

Game şi pendulări este o restituire necesară şi efectiv instructivă, recuperând un spaţiu literar şi un scriitor mai puţin cunoscut până acum.”

Nae Antonescu

(România literară, an XVII, nr. 8, 23 februarie 1984, p. 8)

Publicaţii întemeiate şi/sau conduse

Revista Romana de istorie a preseiRevista română de istorie a presei

2007. Apare Revista română de istorie a presei, ca organ al Asociaţiei Române de Istorie a Presei. Redactor-şef: Marian Petcu; secretar general de redacţie: Aurelia Lăpuşan. Revista publică studii de istorie a presei. La nr. 7, Ilie Rad a fost responsabil d enumăr, iar începând cu nr. 8, a devenit directorul publicaţiei. Iată ce scria Alex Ştefănescu despre această publicaţie, în revista Cultura: “Este o plăcere să deschizi şi noul număr (1/2010) al Revistei române de istorie a presei (redactor-şef: Marian Petcu; secretar general: Aurelia Lăpuşan; responsabil de numar: Ilie Rad). Dintre studiile şi eseurile incluse în acest număr se remarcă: Precursorii presei româneşti de Ilie Rad, Discursul indignării in presa românească de Sorin Preda, De la “Almanahul literar” la revista “Steaua” de Mircea Popa, 1906. Corurile din Banat în vizită la Constanţa. Un emotionant gest de fraţie, relatat în presa vremii de Aurelia Lăpuşan, Despre limba de lemn în presa noastră de Paul Schveiger.

Este instructiv şi emoţionant să retrăim – cu concursul foarte informatului profesor universitar Ilie Rad din Cluj, momente din istoria presei româneşti (ce bine ar fi să le retrăiasca şi ziariştii de azi, poate că şi-ar activa un sentiment al responsabilităţii, care abia mai pâlpâie în conştiinţele lor!) [...] Revistele care cuprind asemenea texte trebuie păstrate după încheierea lecturii. Sunt reviste de colecţie. Pot fi aşezate şi în bibliotecă, pentru că au nu numai formatul, ci şi rezisteţa în timp a unor cărţi.”

(Alex Ştefănescu, în Cultura, nr. 67 (271), 2 mai 2010).

Invatamantul jurnalistic clujeanÎnvăţământul jurnalistic clujean

2006, septembrie, 1. Cluj-Napoca: apare Învăţământul jurnalistic clujean. Buletin informativ lunar, editat de Catedra de Jurnalism a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.Fondator şi redactor-şef: prof. univ. dr. Ilie Rad, şeful Catedrei de Jurnalism. Concepţia grafică: Könczey Elemer, tehnoredactor: Mutnean Rezsö Köroly, fotografii: Andreea Mogoş şi Emil Moritz. După cum se scrie în articolul programatic, “La început de drum”, rostul noii publicaţii “va fi să informeze, cât mai corect posibil, în legătură cu ideile, iniţiativele, activităţile pe care le organizează membrii Catedrei de Jurnalism”. În cele 14 numere apărute, în intervalul sep.t 2006-oct. 2008, revista a fost cronicarul tuturor evenimentelor culturale, didactice şi ştiinţifice care au avut la la Catedra de Jurnalism. Astfel, a publicat informaţii despre jurnaliştii care au participat la proiectul “Convorbirile de la Cluj” (Liana Pătraş, Adelin Petrişor, Alex Ştefănescu, Stelian Tănase, Mircea Toma, Cristian Tudor Popescu, Alessandra Stoicescu, Lucian Mândruţă, Andreea Marin, Andreea Esca, Nicolae Melinescu, Melania Medeleanu, Bartolomeu Anania, Adriana Săftoiu, Oana Sârbu, mulţi dintre aceştia acordând publicaţiei consistente interviuri), informaţii despre plecările în străinătate ale membrilor catedrei, despre oaspeţii străini în vizită la Catedra de Jurnalism, despre lansările de cărţi care au avut loc aici, despre simpozioanele naţionale anuale de jurnalism. O rubrică importantă este “Dicţionarul jurnaliştior clujeni”, sustinuta de Ilie Rad.

(Marian Petcu, Istoria presei în date din România, proiect)

ReporterReporter

1999 martie. Cluj-Napoca: apare Reporter. Revistă editată de Secţia de Jurnalistică a Facultãţii de Ştiinţe Politice şi Administrative din Cluj-Napoca. Doar două numere (1999-2000). Fondator şi redactor-şef: Ilie Rad, redactor-şef adjunct Mihaela Mureşan. Din colegiul de redacţie al revistei fac parte personalităţi româneşti şi straine, afirmate în domeniul jurnalismului. Prin articolul programatic (Revista “Reporter” la start), redactat în zece puncte, noua publicaţie îşi propune: publicarea, cu prioritate, a materialelor care ţin de jurnalism şi ştiinţele comunicãrii; reflectarea multiculturalismului, ca o dimensiune a culturii şi a istoriei Transilvaniei; publicarea, în traducere româneascã, a unor studii şi eseuri ale unor profesori strãini; valorificarea potenţialului ştiinţific şi creator studenţesc etc. Cele două numere au respectat integral acest program. I.R.-CJ

(Marian Petcu, Istoria presei în date din România, proiect)

ExcelsiorExcelsior

1992, martie, 25. Cluj-Napoca: apare Excelsior. Revistă de aspiraţii şi cultură pentru învăţământul preuniversitar (până în 2006). Redactor-şef Ilie Rad. Conform profilului anunţat, revista are două părţi distincte: prima parte cu caracter didactic (comentarii literare, teste de gramatică etc.), partea a doua fiind una exclusiv culturală. Fiecare număr e dedicat unei personalităţi, evocate în corpul revistei prin interviuri, amintiri, scrisori, texte inedite: Ion Jalea, D.D. Roşca, Iorgu Iordan, Liviu Rusu, Mircea Eliade, Vintilă Horea, Nicolae Steinhardt, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Geo Bogza, Constantin Noica, Mihail Sadoveanu, Corneliu Baba, Eta Boeriu. Graţie lui Mircea Handoca, cunoscutul exeget şi biograf al lui Mircea Eliade, revista a publicat cinci povestiri indite de Mircea Eliade (Revelionul, Povestea unui om nenorocit, O întâlnire cu cei trei muşchetari, Din lumea celor cari acum cuvântă şi Imn Nilului), reluate apoi de editori în ediţii succesive ale povestirilor lui Eliade, transcrise în varianta în care au fost publicate iniţial în Excelsior. O altă parte inedită a reprezentat-o rubrica “Autograf”, unde au fost publicate, sub formă facsimilată, rânduri scrise de Cella Serghi, Edgar Papu, Constantin Ciopraga, Bazil Gruia, Ştefan J. Fay, Petre Bucşa, Ştefan Aug. Doinaş, Ana Blandiana, Nina Cassian, Bartolomeu Valeriu Anania, Ion Druţă, Geo Dumitrescu, Ion Horea, Haralambie Ţugui ş. a.

(Marian Petcu, Istoria presei în date din România, proiect)

Mergi sus