Bicentenarul naşterii lui Aron Pumnul (1818-1866) şi Ion Codru Drăguşanu (1818-1884)

Participantii la simpozion, impreuna cu Garda de Onoare a Cetatii Fagaras

Participantii la simpozion, impreuna cu Garda de Onoare a Cetatii Fagaras

După apariţia volumului meu, Călătorii prin Ţară (Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2017), eram ferm hotărât să nu mai scriu reportaje şi însemnări de călătorie, pe marginea unor evenimente culturale şi ştiinţifice, la care am participat. Sunt obligat să fac o excepţie, pentru că emoţiile, trăirile şi surprizele de care am avut parte recent merită consemnate, merită să fie ridicate în Cuvânt, pentru a nu se cufunda în uitare, cum zicea poetul Pindar.

Am participat, aşadar, în perioada 28-29 septembrie a.c., la Făgăraş, la manifestarea intitulată Pe urmele unităţii naţionale în Făgăraşul istoric. Sesiune internaţională dedicată Bicentenarului naşterii lui Aron Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu şi Centenarului Marii Uniri, manifestare organizată de Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul Făgăraş, Primăria Municipiului Făgăraş, Muzeul “Valeriu Literat” al Ţării Făgăraşului, Casa de Cultură Făgăraş, acţiune la care au mai contribuit Primăriile din comunele Hoghiz şi Drăguş.

Prima zi a manifestării a început cu vizitarea, de către participanţi, a celor două colegii renumite din Făgăraş: Colegiul Naţional “Radu Negru”  (director: prof. dr. Maria Racu) şi Colegiul Naţional “Doamna Stanca” (director: prof. Corina Drăgoiu). Departe de a avea aspectul bacovian (“Liceu cimitir al tinereţii mele / Cu profesori severi şi examene grele!”), cele două colegii, care au dus faima municipiului Făgăraş în toată ţara şi chiar în lume (prin rezultatele obţinute la olimpiadele internaţionale), mi s-au părut extraordinar de moderne şi de ancorate în actualitate (trebuie să laud şi site-urile de prezentare ale celor două colegii, care îşi etalează cu mândrie trecutul glorios şi realizările prezente). Să notez mai întâi frumoasele uniforme pe care le au elevii celor două instituţii de învăţământ, pe care le poartă cu mare mândrie, uniforma de licean fiind, aşa cum a mai fost la noi, în perioada interbelică (mă gândesc la Liceul Internat din Iaşi sau Liceul “Sf. Sava” din Bucureşti), un semn de nobleţe, o dovadă a apartenenţei la un liceu de elită. Din discuţiile purtate, din vizitele prin laboratoare şi săli de clasă, am reţinut implicarea elevilor în problemele şcolii şi ale comunităţii locale, o foarte bună colaborare cu autorităţile locale şi judeţene. În fine, să consemnez şi o concluzie la care am ajuns de multă vreme: acolo unde la conducerea unei instituţii se află o femeie, putem fi siguri că instituţia respectivă străluceşte de curăţenie, că acolo este disciplină, seriozitate, bun gust şi o atmosferă propice pentru muncă – o constatare confirmată şi la Şcoala Gimnazială “Aron Pumnul” din Cuciulata (director: prof. Elena Viorica Chiţia).

Am plecat apoi, cu un autoar confortabil, spre satul Cuciulata, din comuna Hoghiz, locul de naştere al lui Aron Pumnul, unde ne-au întâmpinat Primarul comunei Hoghiz, domnul Ion Buta, şi Pr. Mircea Comşa, parohul satului Cuciulata. L-am întâlnit pe domnul col. Nicolae Strâmbu, editorul Foii de Cuciulata, pe care mi-o trimite cu regularitate, în variantă electronica (ulterior ne-a dat şi numere din varianta tipărită).

Cu cei doi nepoti de frate ai lui Aron Pumnul, Constantin Pumnea si Rozeta Pumnea

Cu cei doi nepoti de frate ai lui Aron Pumnul, Constantin Pumnea si Rozeta Pumnea

Ni se face o descriere detaliată a muzeului, cu secţiunile importante: arheologie, unde vedem vase ceramice din vremea dacilor, descoperite în localitate, apoi obiecte de etnografie, piese de cult, obiecte casnice şi gospodăreşti etc. Într-o sală specială sunt expuse documente, fotografii, copii după scrisori, legate de viaţa şi activitatea lui Aron Pumnul (tot aici este şi un basorelief dedicat lui Pumnul, pe care l-am reprodus în ediţia a II-a a monografiei mele dedicate lui Aron Pumnul), dar şi a cunoscutei actriţe, Sonia Cluceru.

Cu stranepoata lui Aron Pumnul, Florina Pumnea, si cu domnul Vasile Strambu

Cu stranepoata lui Aron Pumnul, Florina Pumnea, si cu domnul Vasile Strambu

Marea surpriză pentru mine a fost să aflu că în sat trăiesc încă urmaşi ai lui Aron Pumnul. Ştiam că acesta a avut un frate, Moise, pentru că, în scrisorile trimise de la Viena tatălui său, Aron Pumnul îl îndemna frecvent pe acesta să nu uite să îl de-a pe fratele său la şcoală: “Deci cu prilejul acesta (scrisoarea e datată <<18 ianuar ‘845>>) – ca şi mai nainte –, te rog să mă înştiinţezi: dus-ai pe Moise la şcoală? Şi de nu l-ai dus, te rog nu întârzia, căci tâmpul trece şi tace şi omul, de nu ia sama, rămâne cu nimic. Trece tâmpul şi chepeneagul în deşert şi-l ia omul după ploaie, căci tot e plouat!” Aşadar, am avut plăcerea să stau de vorbă şi să mă fotografiez cu nepoţii acestui Moise Pumnea, Constantin Pumnea şi Rozeta Pumnea (căsătorită Buciuman). Constantin Pumnea are un fecior, pe Nicolae Pumnea, care are, la rândul său, o fată, pe Florina Pumnea, pe care am cunoscut-o de asemenea, fiind foarte mândră de ilustrul ei înaintaş. Aceşti nepoţi ai lui Moise Pumnea mi-au mai spus că Aron Pumnul a avut, de fapt, mai mulţi fraţi, astfel încât va trebui să îmi continui cercetările în acest sens (ulterior, domnul Primar al comunei Hoghiz, Ion Buta, spunea că în satul Vad, din comuna braşoveană Şercaia, sunt familii cu numele Eminovici sau Iminovici, ceea ce creează noi piste documentare pentru cercetare). Încă nu ştiu care este legătura domnului Cornel Pumnea, cunoscutul comentator sportiv, cu Aron Pumnul, dar mă voi interesa. (Între timp am luat legătura telefonică cu domnul Cornel Pumnea, care mi-a promis că îmi va trimite lucrarea de licenţă a domniei sale, dedicată lui Aron Pumnul şi susţinută sub conducerea prof. univ. dr. D. Păcurariu, preşedintele comisiei fiind Zoe Dumitrescu-Buşulenga.)

Cu nepotul si stranepoata lui Moise Pumnea, fratele lui Aron Pumnul.

Cu nepotul si stranepoata lui Moise Pumnea, fratele lui Aron Pumnul.

După vizitarea Muzeului, ne-am deplasat la Biserica Ortodoxă “Cuvioasa Paraschiva” din sat, unde s-a oficiat parastasul de pomenire a lui Aron Pumnul, de către un sobor de şase preoţi: Pr. onorif. prof. Vasile Oltean, directorul Muzeului “Prima Şcoală Românească” din Şcheii Braşovului, Pr. Nicolae Scârneci (Fântâna), Pr. Alexandru Ion Petrică (Săcele), Octavian Roşală (Crihalma), Mihai Gavrilă Simen (Bogata Olteană) şi Pr. Mircea Comşa (Cuciulata). Părintele paroh, Mircea Comşa, a evocat pe scurt viaţa şi activitatea lui Aron Pumnul, lansând ipoteza (în lipsa documentelor) că Aron Pumnul a putut fi botezat chiar în această biserică. A luat apoi cuvântul părintele Vasile Oltean, care a vorbit despre relaţiile dintre Eminescu şi Aron Pumnul, despre popasurile făcute de tânărul Mihail Eminovici, după moartea profesorului său, la Braşov, Răşinari, Călăraşi. Pr. Oltean ne-a arătat şi două scrisori originale (protejate, ce-i drept, de o folie de plastic): una a lui Eminescu, către Al. Chibici-Râvneanu, a doua a lui Titu Maiorescu, adresată tot lui Chibici-Râvneanu, după moartea poetului. Aceste două scrisori (publicate deja) s-au aflat în posesia Emiliei Maiorescu (n. Humpel), care a deschis la Braşov un institut francez, iar după moartea ei, biblioteca şi arhiva au ajuns în Şcheii Braşovului. (M-am întrebat dacă nu este riscant să se umble în călătorii cu documente de o valoare naţională. Geanta se poate pierde, se poate fura, poate lua foc etc. Eu aş fi un pic mai grijuliu cu asemenea comori.)

Am făcut apoi o vizită la Şcoala Gimnazială “Aron Pumnul”, unde am asistat la un program de muzică şi poezie, susţinut de elevi ai şcolii, îndrumaţi de prof. Mircea Coman şi prof. Raluca Roncea. Sala festivă este pavoazată cu imagini şi fotografii din viaţa şi activitatea unor personalităti cu care se mândreşte satul Cuciulata: Aron Pumnul (pe site-ul şcolii este postată o altă fotografie decât a lui Aron Pumnul, de aceea sugerez să se înlocuiască urgent fotografia cu una potrivită), Gh. Buzdugan, academician, specialist în rezistenţa materialelor, şi Sonia Cluceru, actriţă, încununată cu titlul de “Artist al poporului”.

Ne-am deplasat apoi la casa pe locul căreia a fost cândva casa în care s-a născut Aron Pumnul, pentru a dezveli o nouă placă, alături de cea veche (care are următorul conţinut: “În această casă s-a născut Aron Pumnul (1818-1866), luptător pentru drepturile românilor, dascăl îndrumător al neamului. Aşezatu-s-a acest semn de cinstire cu ajutorul ASTREI şi al Liceului <<Principele Nicolae>> din Sighişoara, în anul Domnului 1932.” De reţinut câteva detalii: aceasta nu este casa în care s-a născut Aron Pumnul, ci casa construită pe locul fostei case în care s-a născut cărturarul; în timpul regimului comunist, placa nu a fost distrusă – pentru aluzia la regalitate –, ci acoperită cu tencuială, revenind la forma iniţială după Revoluţia din decembrie 1989; domnul Cornel Pumnea susţine că placa este greşit amplasată, pentru că locul casei lui Aron Pumnul a fost pe locul casei alăturate. Va trebui clarificată această chestiune.) Sub placa initială a fost amplasată una nouă (la al cărei conţinut am contribuit şi eu, la solicitarea Doamnei Mihaela Gârlea, preşedinta Despărţământului ASTRA Făgăraş): “Omagiu cărturarului ARON PUMNUL (1818-1866), personalitate enciclopedică a generaţiei paşoptiste, apostol al culturii române, ilustru mentor al lui M. Eminescu, continuator al luptei pentru identitate şi unitate naţională./ Semn încrustat în piatră, la bicentenarul naşterii sale şi la Centenarul României moderne. /ASTRA, Comunitatea locală, Primăria Hoghiz, 28 septembrie 2018.”

După ceremonia de dezvelire, am fost rugat să spun câteva cuvinte. Am promis celor prezenţi că în 2019 voi publica un volum cu cele 40 de scrisori rămase de la Aron Pumnul, de o mare însemnătaste istorică, literară, lingvistică şi culturală în sens larg.

Ultimul popas al zilei a fost la Căminul Cultural Cuciulata, în faţa căruia se află statuia (restaurată) a lui Aron Pumnul. Activităţile au început aici cu propunerea domnului Primar al comunei, Ion Buta, ca Aron Pumnul să fie declarat Cetăţean de Onoare post-mortem al comunei, propunere votată cu entuziasm, în unanimitate, de către cei prezenţi. Am fost rugat apoi să fac o scurtă prezentare a principalelor momente din viaţa şi activitatea lui Aron Pumnul, după care am asistat la un spectacol de dansuri populare, prezentate de către formaţia de dansuri populare din comună, spectacol prefaţat de câteva melodii interpretate la taragot de către dr. Gheorghiţă Radu, elev al regretatului Dumitru Fărcaş.

A doua zi a manifestării a început în Catedrala “Sfântul Ioan Botezătorul” din Făgăraş, unde un sobor de preoţi a oficiat un Te Deum, ascultând un frumos mesaj trimis participanţilor de către ÎPS Laurenţiu Streza, Arhiepiscop ortodox de Sibiu şi Mitropolit al Ardealului, după care ne-am deplasat la Cetatea Făgăraş (primirea invitaţilor fiind făcută de către Garda Cetăţii, în costume de epocă, evident), în Sala Tronului, unde a avut loc deschiderea sesiunii de comunicări ştiinţifice. Festivitatea a început cu intonarea Imnului naţional şi a Imnului ASTREI (versuri: Andrei Bârseanu; muzica: Iacob Mureşanu). A rostit un cuvânt de bun venit Primarul Municipiului Făgăraş, domnul Gheorghe Sucaciu, prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele ASTREI, fiind citit şi un mesaj al Bisericii Române Unite cu Biserica Romei, Greco-Catolică. Domnul Primar al Municipiului Făgăraş a profitat de ocazie pentru a înmâna patru Medalii jubiliare “Uniţi în centru” unor participanţi la aceste activităţi: prof. univ. dr. Dumitru Acu, prof. univ. dr. emerit Ioan Sabău Pop, Asociaţiei “Limba Noastră cea Română” din Chişinău şi subsemnatului (în prima parte a zilei mai primiseră medalii asemănătoare acad. Alexandrina Cernov şi acad. Vasile Tărâţeanu, de la Cernăuţi, membri de onoare ai Academiei Române).

Înaintea primei părţi a sesiunii ştiinţifice, doamna Elena Nemeş ne-a prezentat mai multe imagini puse sub genericul Dor de Ţara Făgăraşului!, după care s-au prezentat nouă comunicări legate de opera şi activitatea lui Aron Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu.

Pentru că am fost eu însumi moderatorul sesiunii de comunicări, am profitat de prilej pentru a face colegilor mai multe propuneri: 1. În revistele pe care le editează, să publice exclusiv texte inedite, nu texte care au mai fost tipărite în altă parte, aşa cum proceda Revista Fundaţiilor Regale. În felul acesta, eliminăm impostura intelectuală, foarte frecventă în mediul academic. 2. În cărţile şi revistele editate, să fie acordată mai multă atenţie notelor, bibliografiei, aparatului ştiinţific în general (am vrut să le recomand cartea mea, Cum se scrie un text ştiinţific, ediţia a III-a, Polirom, Iaşi, 2017, dar nu am vrut să par lipsit de modestie). 3. Autorii să fie mai atenţi la punctuaţie (Caragiale dădea, de la Berlin, telefon redacţiilor din România, să i se schimbe o… virgulă!). 4. Autorii trebuie să fie mai exigenţi la transcrierea textelor, la reproducerea citatelor (se zice că Tudor Vianu venea de la Belgrad, unde era ambasador, la Biblioteca Academiei Române, pentru a verifica un citat!).  Eu însumi am avut o mică dispută cu profesorul ieşean Gheorghe Iutiş, pe marginea citatului din Ureche: “aşezaţi în calea tuturor răutăţilor” sau “în calea răutăţilor”. Va trebui să verificăm. 5. În fine, am mai sugerat ca autorii să doneze cărţi şi reviste tipărite unui număr de 60 de biblioteci din ţară (judeţene, centrale universitare, ale institutelor de cercetare din subordinea Academiei Române, facultăţilor de Litere, Istorie, Teologie etc., după caz), pentru ca acestea să fie cunoscute şi să intre în circuitul ştiinţific. 6. În sfârşit, am propus un sistem de recenzare profesionist, în care lucrărilor (cărţi sau reviste) să nu le fie relevate doar părţile bune, ci şi eventualele lipsuri, să se facă sugestii etc.

Aspect de la destivitatile din Dragus

Aspect de la festivitatile din Dragus

Am mai spus că mă leagă de Ţara Făgăraşului şi lucruri la care nu m-am gândit. De pildă, în prima mea carte, Peregrin prin Europa, prefaţatorul cărţii, acad. Constantin Ciopraga, scrie: “Iată un nou memorialist, un clujean, un om de catedră – la prima carte: Peregrin prin Europa. Autorul acesteia, Ilie Rad, se vrea parcă un continuator modern al vechiului Peregrin transilvan prin ţări <<străine>>. L-am numit pe Ion Codru Drăguşanu.” Câtă dreptate avea Lucian Blaga, în romanul Luntrea lui Caron, când scria: “Este aproape de necrezut cum o simplă întâmplare, ce pare a nu avea nicio semnificaţie, poate dobândi, după un timp, putere de simbol, în care se încheagă, ca într-o viziune, o întreagă istorie.” (Luntrea lui Caron, 1990, p. 90).

În fine, am promis să pregătesc pentru tipar (împreună cu studenta mea, Simona Curcian) o ediţie cu toate interviurile acordate de Octavian Paler (pronunţat aici Palér, cu accentual pe e). Despre ediţia cu toate cele 40 de scrisori, câte ni s-au păstrat de la Aron Pumnul, am mai vorbit.

În orice caz, am avut ocazia de a cunoaşte marea familie a ASTREI, cu oameni generoşi, foarte activi pe tărâm cultural, literar şi ştiinţific.

In prim-plan: Presedintele Dumitru Acu, la festivitatile de la Dragus.

In prim-plan: Presedintele ASTREI, Dumitru Acu, la festivitatile de la Dragus.

Am venit de la Făgăraş cu un “cufăr” de cărţi şi reviste, unele de foarte bună calitate, câteva simplă maculatură (va trebui făcut ceva aici, pentru a nu compromite spiritul astrist, aşa cum ni s-a transmis el de către înaintaşi). Dau câteva titluri, demne de a fi reţinute: Ion Onuc Nemş. ASTRA în satul meu. De la Comuna Viitorul la Satul-model. Sâncraiu Almaşului, judeţul Sălaj, Editura “ASTRA Museum”, Sibiu, 2015; Ioan Grecu, Ioan Funariu, Lucia Baki, Personalităţi din Ţara Făgăraşului (1900 – prezent). Ediţia 2, Editura Mesagerul de Făgăraş, Făgăraş, 2015; Ion Gavrilă Ogoranu; Lucia Baki Nicoară, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. III, ediţia a III-a, Editura Mesagerul de Făgăraş, Făgăraş, 2017; Memorie şi spiritualitate românească. Iaşi-Cahul-Ismail-Odessa. Lucrările Simpozionului Internaţional desfăşurat la Iaşi, Cahul şi Ismail, 25-27 octombrie 2017. Volum coordonat de Gheorghe Iutiş, Editura StudIS, Iaşi, 2017; Romulus Cioflec, De la Dunăre – în jurul Peninsulei Balcanice, prin Italia – la Dunăre. Text ales şi stabilit, introducere şi note de Luminiţa Cornea [fără editură şi localitate], 2017; Dumitru Borţan; Lidia Carmen Pircă, Trinitatea poeziei transilvane. George Coşbuc, Octavian Goga, Aron Cotruş, aportul lor la Unirea din 1918, Editura Asociaţiunii ASTRA, Sibiu, 2018; Sabin Cioica (coord.), Mică enciclopedie de etnografie şi folclor. Ţara Moţilor – România, ediţia a V-a, Editura Altip, Alba Iulia, 2018. De foarte bună calitate mi s-a părut Revista română (director: Areta Moşu), ajunsă în anul 24 de apariţie.

Cele doua placi dedicate lui Aron Pumnul.

Cele doua placi dedicate lui Aron Pumnul.

Am mai avut ocazia de a revedea prieteni şi colegi, precum profesorul Liviu Ioani, fost colaborator al revistei Excelsior, editată de mine, autor al mai multor cărţi de specialitate, sau Luminiţa Cornea, din a cărei comisie de îndrumare pentru teza de doctorat am făcut parte, editoare acum a revistei Caietele de la Araci (titlu cam nepotrivit, fiindcă, în cultura română, Caietele Eminescu sau Caietele Cioran au impus termenului caiete ideea de volum, cu studii docte; or, Caietele de la Araci publică mai ales literatură, publicistică etc.), care a făcut o pasiune pentru viaţa şi opera scriitorului Romulus Cioflec.

Trebuie să îi laud pe doi oameni politici: domnul Ion Buta, Primarul comunei Hoghiz, şi domnul Gheorghe Sucaciu, Primarul Municipiului Făgăraş, care au venit la manifestări să vadă, nu să fie văzuţi doar la începutul acestora. Domnul Primar Ion Buta a fost alături de noi la toate manifestările primei zile, participând şi a doua zi la sesiunea de comunicări.

Din păcate, la restul manifestărilor, care s-au extins şi în a doua parte a zilei de 29 septembrie şi duminică, 30 septembrie, nu am putut participa, pentru că am dorit să fiu de faţă la înmormântarea colegului şi prietenului meu, Aurel Sasu. Dar am aflat că şi restul activităţilor au fost la înălţime. Conform programului, s-a vizionat filmul Centenarul Marii Uniri (realizator: Fundaţia Ştefadina), urmat de un spectacol folcloric dedicat Marii Uniri, oferit de comunitatea drăguşană şi Casa Municipală de Cultură Făgăraş, cu participarea Ansamblului Folcloric Făgăraş, a artiştilor Viorica Cerbu, Mioara Marinca, fraţii Lorena şi Radu Adam, a elevilor Sofia Nemeş, din Lisa, şi Dragoş Guşeilă.

Dumincă, 30 septembrie, s-a plecat la Drăguş, unde s-a vizitat şcoala care poartă numele lui Ion Codru Drăguşanu, s-a oficiat o slujbă de pomenire a celebrului peregrin, s-a dezvelit şi aici o placă memorială, apoi s-a urmărit un nou program artistic, dat de comunitatea locală, participându-se la “nunta drăguşană, ca prelungire a unităţii naţionale”, cum se scrie în programul manifestării, festivităţile încheindu-se cu o “masă de nuntă”.

Ce vreau să spun, în final, este că peste tot ni s-a oferit o înaltă lecţie de românism, de colaborare şi unitate a tuturor factorilor implicaţi în organizarea manifestărilor, pentru a fi la înălţimea momentului istoric pe care îl trăim, în anul Centenarului Marii Uniri.

Aduc, în final, un elogiu doamnei prof. Mihaela Gârlea, preşedinta Despărţământului ASTRA Făgăraş, care a fost sufletul acestor manifestări ştiinţifice şi culturale, de mare vibraţie patriotică.

                                                                            

 

 

 

Mergi sus